Trump, Putin și pericolul unei noi „trădări istorice” pentru Ucraina. Concesiile de la München 1938 bântuie negocierile

În 1938, cedarea Sudetelor și a rețelei dense de forturi, păduri și tranșee a dus la prăbușirea rapidă a capacității Cehoslovaciei de a se apăra în fața Germaniei naziste.

În Europa există temeri că abilitatea Kievului de a rezista Rusiei va fi la fel de devastată dacă Donald Trump — influențat de președintele rus Vladimir Putin — va presa Ucraina să cedeze linii defensive-cheie din estul regiunii Donbas.

Acest pericol a fost în prim-planul gândurilor lui Volodimir Zelenski, atunci când s-a întâlnit luni cu Trump la Washington, după întâlnirea președintelui american cu Putin, săptămâna trecută. În timp ce Trump ar putea vedea o parte din Donbas ca pe o concesie aruncată lui Putin pentru a obține un acord, Zelenski știe că o astfel de cedare ar submina orice înțelegere de pace și ar poziționa Rusia pentru a avansa și mai mult în inima Ucrainei.

„Este esențial pentru Europa să nu transforme asta într-un nou moment München sau Yalta”, a declarat pentru POLITICO Tomáš Kopecký, comisarul guvernamental ceh pentru reconstrucția Ucrainei, referindu-se la trădarea occidentală a cehilor la summitul de la München din 1938 și la vânzarea Europei Centrale și de Est către Iosif Stalin la Yalta în 1945.

Citește și

Norvegia își întărește apărarea. Va comanda încă două submarine din Germania şi rachete cu raze lungă

Potrivit relatărilor, Trump ar fi spus că crede că Putin ar accepta un acord de pace care să pună capăt războiului dacă Ucraina ar preda întregile provincii Donețk și Luhansk din est; Rusia ocupă aproape toată Luhansk și trei sferturi din Donețk.

Un Zelenski sfidător a declarat că nu va face asta.

„Nu vom părăsi Donbasul. Nu putem face asta. Donbasul pentru ruși este o rampă de lansare pentru o viitoare ofensivă”, a declarat Zelenski săptămâna trecută jurnaliștilor la Kiev.

Analiștii militari avertizează, de asemenea, că orice concesie în Donbas ar putea avea consecințe devastatoare pe câmpul de luptă.

Potrivit Institute for the Study of War, Kremlinul cere ca Ucraina să predea ceea ce ucrainenii numesc „centura de fortărețe” — o linie defensivă bazată pe orașe puternic fortificate, care traversează dealuri, păduri și cursuri de apă și care a servit drept coloană vertebrală a apărării lor încă din 2014.

„Ucraina a petrecut ultimii 11 ani investind timp, bani și efort pentru a consolida centura de fortărețe și pentru a stabili o infrastructură industrială și defensivă semnificativă în și în jurul acestor orașe”, a precizat institutul.

Dacă acest lucru s-ar întâmpla, Rusia și-ar muta linia frontului cu aproximativ 80 de kilometri mai la vest, iar Ucraina ar fi forțată să construiască noi linii de apărare pe teren plat și deschis, în regiunile vecine Harkiv și Dnipropetrovsk — mult mai greu de apărat decât orașele fortificate pe care le controlează acum.

„Dacă astăzi părăsim Donbasul, fortificațiile noastre, terenul nostru, înălțimile pe care le controlăm, vom deschide în mod evident un cap de pod pentru pregătirea unei ofensive a rușilor”, a avertizat Zelenski.

ISW confirmă. O încetare a focului în acești termeni i-ar oferi Moscovei „un punct de lansare mult mai avantajos pentru o ofensivă viitoare” și ar demonstra „dezinteresul continuu al lui Putin pentru negocieri de bună-credință”.

Articol recomandat de sport.ro

Reacția uluitoare a rușilor, după ce Anastasia Potapova a ales cetățenia austriacă: ”Ce a câștigat ea pentru noi?”