Transnistria va cere „protecție” Rusiei „din cauza presiunilor Republicii Moldova”. Chișinăul, acuzat de „genocid”

transnistria
AFP

Congresul convocat la Tiraspol a votat, miercuri, o rezoluţie în care susţine teza suveranităţii regiunii şi cere ajutor în acest sens, potrivit postărilor de pe canalele oficiale de Telegram ale regiunii.

UPDATE - Aşa-zisul Congres al "deputaţilor de la toate nivelurile" din Transnistria, regiune secesionistă prorusă din cadrul Republicii Moldova, întrunit miercuri la Tiraspol, la solicitarea liderului separatist Vadim Krasnoselski, a adoptat o rezoluţie oficială prin care cere "protecţia" Rusiei în faţa a ceea ce a descris ca fiind o presiune concertată asupra economiei sale din partea guvernului moldovean, relatează AFP, Reuters, EFE, NewsMaker şi Ziarul Naţional din Chişinău, citate de Agerpres.

„Cerem Consiliului Federaţiei şi Dumei de Stat a Rusiei (cele două camere ale parlamentului federal rus - n.r.) să implementeze măsuri de protecţie a Transnistriei pe fondul presiunii sporite din partea Republicii Moldova", se arată într-o rezoluţie adoptată de deputaţii locali, citată de agenţiile de presă ruse.

Cei 600 de "deputaţi de toate nivelurile" din stânga Nistrului cer Rusiei să "apere Transnistria" şi pe cei peste 220.000 de cetăţeni ruşi din această regiune secesionistă.

În rezoluţia lor, separatiştii transnistreni subliniază, de asemenea, "experienţa unică şi pozitivă a contingentului rus de menţinere a păcii" în această regiune, precum şi statutul Moscovei de "garant şi mediator în procesul de negociere" cu Republica Moldova.

Citește și
zelenski
Zelenski nu crede că Transnistria va cere alipirea la Rusia. Cum a ajuns India, marea aliată a lui Putin, să ajute Ucraina
Român surprins când răpea un bebeluș de 5 luni de lângă mașina mamei lui, în Bruxelles. Tatăl copilului l-a urmărit jumătate de oră și l-a prins

UPDATE - Agenţia oficială de ştiri a regimului transnistrean a publicat principalele decizii care au fost luate la cel de-al VII-lea „Congres al aleşilor poporului de la toate nivelurile”:

1. Să facă apel la Consiliul Federaţiei şi la Duma de Stat a Rusiei (cele două camere ale parlamentului rus - n.r.) cu solicitarea de a implementa măsuri de protecţie a Transnistriei în condiţiile creşterii presiunii din partea Republicii Moldova. În Transnistria locuiesc peste 220.000 de cetăţeni ruşi. Rusia participă la misiunea de menţinere a păcii pe Nistru şi este garant şi mediator în procesul de negociere.

2. Să se adreseze Secretarului General al Organizaţiei Naţiunilor Unite cu rugămintea de a ţine cont de drepturile inalienabile ale poporului transnistrean garantate de normele internaţionale, de a împiedica Republica Moldova vecină să încalce drepturile şi libertăţile cetăţenilor transnistreni şi de a preveni provocările care duc la o escaladare a tensiunilor.

3. Să se adreseze participanţilor la procesul internaţional de negocieri în formatul "5+2" (în care Rusia, Ucraina şi OSCE sunt mediatori, iar SUA şi UE sunt observatori - n.r.).

4. Să facă apel la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pentru a influenţa conducerea Republicii Moldova să revină la un dialog adecvat în cadrul procesului internaţional de negociere şi să asigure condiţii pentru o soluţionare civilizată a conflictului.

5. Să adopte un apel către Adunarea Interparlamentară a statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI, organizaţie a fostelor republici sovietice creată în jurul Rusiei - n.r.) pentru a preveni escaladarea conflictului pe Nistru.

6. Să adopte un apel către Parlamentul Uniunii Europene, solicitându-i să depună eforturi pentru a preveni presiunea moldovenească şi încălcarea drepturilor şi libertăţilor transnistrenilor.

7. Să adopte un apel către Comitetul Internaţional al Crucii Roşii pentru a asigura condiţii pentru asigurarea drepturilor sociale şi umanitare, intereselor şi libertăţilor inalienabile ale tuturor locuitorilor din Transnistria.

----------

Potrivit unui draft al rezoluţiei, care circula anterior pe canalele Telegram, Congresul al VII-lea a decis „să se adreseze” Consiliului Federaţiei şi Dumei de Stat a Rusiei, cele două camere ale parlamentului rus, „cu rugămintea de a întreprinde măsuri în vederea protejării Transnistriei în condiţiile amplificării presiunilor din partea Moldovei”.

Tiraspolul argumentează că se adresează Moscovei dat fiind că pe teritoriul Transnistriei locuiesc peste 200 000 de cetăţeni ai Federaţiei Ruse, precum şi „avându-se în vedere experienţa pozitivă a Rusiei de pacificator la Nistru şi statutul său de garant şi mediator în procesul de negocieri în problema transnistreană”.

Rezoluţia, adoptată în unanimitate, nu precizează în ce mod ar urma să intervină Rusia pentru „a ajuta Transnistria”, dar este de remarcat că nu solicită o alipire la Federaţia Rusă.

De altfel, discursurile oficialilor care au luat cuvântul la Congres s-au axat mai mult pe sublinierea independenţei regiunii şi nu au adus în discuţie o unire cu Federaţia Rusă.

„Transnistria va lupta cu perseverenţă pentru propria identitate, drepturile şi interesele poporului transnistrean şi nu va refuza să le apere, indiferent de orice formă de şantaj şi presiune externă”, se spune în rezoluţia adoptată.

„Doar suveranitatea Transnistriei este o condiţie inalienabilă şi fundamentală pentru apărarea identităţii distinctive şi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale poporului nostru multinaţional, consacrate de principiile de bază ale dreptului internaţional şi de prevederile Cartei ONU” - se arată în document, potrivit News.ro.

Liderul transnistrian acuză Chișinăul de „genocid”

În discursul său de la Congres, liderul regiunii, Vadim Krasnoselski, a acuzat Chişinăul de „genocid”. El a numit patru forme de „genocid” împotriva Transnistriei care au avut loc în ultimii 30 de ani: strangularea economică, distrugerea fizică a unei părţi a poporului, negarea protecţiei juridice, încercarea de a impune cu forţa limba.
„Moldova foloseşte în mod tradiţional dificultăţile globale pentru a dezavantaja Transnistria. Acest lucru este valabil pentru prăbuşirea Uniunii Sovietice la vremea sa, este valabil pentru pandemie, este valabil pentru ostilităţile din Ucraina”, a acuzat liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski.

Toţi vorbitorii, ale căror discursuri au fost parţial postate în presa oficială a Tiraspolului, între care Alexandru Korşunov, preşedintele aşa- zisului „soviet suprem” (parlamentul local - n.r.) şi vicepreşedintele „sovietului” Galina Antiufeeva s-au axat pe pretinsa „criză umanitară” şi probleme pe care le are regiunea transnistreană în activităţile de import-export.

Așa-zisul „ministru de Externe” de la Tiraspol subliniază „identitatea proprie”

Vitali Ignatiev, aşa-zisul ministru de Externe al Republicii Moldova, a calificat presiunea exercitată de Moldova asupra Transnistriei drept fără precedent. El a amintit de „legea privind separatismul” elaborată de Chişinău şi a invocat presupuse încălcări masive ale drepturilor transnistrenilor. „Autorităţile moldoveneşti îşi dau seama că noi avem o identitate diferită. Sarcina noastră este să aducem acest adevăr în faţa comunităţii mondiale”, a declarat Vitali Ignatiev, considerat unul dintre oficialii cei mai pro-ruşi de la Tiraspol.

„Identitatea transnistreană este fundamentul pentru depăşirea cu succes a furtunii geopolitice", a spus el, menţionând combinaţia de factori externi „puternici”- instabilitatea geopolitică, criza „provocată în mod artificial” a formatului 5+2 şi presiunea socială şi economică fără precedent din partea Moldovei. Potrivit lui, în astfel de condiţii, unitatea şi consolidarea sunt mai importante ca niciodată pentru poporul şi „statul” transnistrean.

„Drepturile noastre, libertatea noastră, limba, istoria, cultura şi tradiţiile noastre, iar în ansamblu, aceasta este identitatea - aceasta este baza de nezdruncinat care ne va permite să depăşim provocările actuale. Aceasta ne va permite să ne păstrăm şi să ne asigurăm un loc demn în noua configuraţie a relaţiilor internaţionale. Succesul societăţii şi statului transnistrean în depăşirea furtunii geopolitice va depinde de disponibilitatea noastră comună de a consolida şi apăra fundamentul identităţii”, a declarat Ignatiev.

Responsabilul cu relaţiile externe ale regiunii le-a cerut delegaţilor să sprijine eforturile de păstrare a suveranităţii Transnistriei şi de asigurare a păcii şi securităţii prin mijloace diplomatice.„Transnistria este un teritoriu destul de mic, cu o populaţie de o jumătate de milion de oameni. Cu toate acestea, există multe state în lume mai mici decât al nostru. Este greu de găsit un astfel de stat în lume, care ar avea motive istorice, juridice şi politice atât de impecabile pentru independenţa sa. Dar comunitatea internaţională nu a încercat niciodată să se concentreze în mod serios pe obţinerea unei reglementări juste şi paşnice a conflictului”, a reproşat el.

„În faţa unei furtuni geopolitice externe, nu numai că ne putem influenţa ziua de mâine, dar trebuie să facem acest lucru cu un efort comun. Acest lucru este important tocmai acum, când normele internaţionale se prăbuşesc, când regulile şi principiile sunt încălcate, când drepturile şi libertăţile omului sunt încălcate, când organizaţiile internaţionale universale nu mai sunt capabile să facă faţă sarcinilor pentru care au fost create în secolul trecut. Tocmai în astfel de condiţii, când multe din temeliile de ieri au dispărut, iar altele noi abia se formează, unitatea şi consolidarea sunt mai importante ca niciodată pentru poporul transnistrean şi statul nostru”, a arătat el.

„Probleme vitale”

Alexandru Korşunov, preşedintele Sovietului Suprem (parlamentul local) al regiunii, a arătat că forul convocat, Congresul deputaţilor de toate nivelurile, este o formă unică de reprezentare populară, iar congresele au fost convocate în cele mai dificile momente. „Astăzi ne aflăm din nou în faţa unei provocări. Autorităţile moldoveneşti folosesc din nou economia ca mijloc de presiune politică”, a acuzat el enumerând nemulţumirile: O serie de întreprinderi care angajează sute de oameni sunt forţate să se oprească astăzi. Taxele nejustificate ale Moldovei împotriva Transnistriei au dus la pierderi bugetare. Moldova blochează importul de medicamente în Transnistria din ţările CSI. Oamenii au resimţit deja creşterea preţurilor şi lipsa medicamentelor. Interzicerea importului de echipamente medicale depăşeşte înţelegerea umană. Moldova încalcă drepturile fundamentale ale omului consacrate în documentele internaţionale. „Facem apel la partenerii noştri internaţionali pentru a preveni transformarea Transnistriei într-un ghetou al secolului XXI”, a cerut el.

„Situaţia care s-a dezvoltat până în prezent ne îngrijorează pe toţi. Ne-am adunat aici pentru a discuta şi a rezolva problemele, astfel încât oamenii din ţara noastră să trăiască în pace, în prosperitate, în armonie cu vecinii noştri. (...). Cred că astăzi va fi elaborat un apel, o rezoluţie pentru ca aceste probleme să fie rezolvate. Este vorba de viaţa oamenilor noştri, a întregii ţări. Fiecare dintre noi are obligaţii faţă de alegătorii săi. Înţelegem că aceasta este viaţa statului nostru. Înţelegem că se face totul pentru a ne împinge în câmpul constituţional al Republicii Moldova. Toată lumea înţelege consecinţele acestui lucru, cât de inacceptabil este pentru noi. Aceasta este memoria eroilor noştri care şi-au dat viaţa pentru libertatea republicii noastre. Cred că am luat decizia corectă susţinând propunerea preşedintelui şi a primilor deputaţi ai Sovietului Suprem de a convoca congresul şi de a discuta problemele vitale”, a declarat Galina Antiufeeva, vicepreşedinta Sovietului Suprem.

Preşedintele consiliului municipal din Tiraspol, Vadim Doni, a propus ca declaraţia finală a congresului să fie trimisă organizaţiilor de autoguvernare locală din Rusia şi Europa. „Este necesar să se atragă atenţia organizaţiilor internaţionale asupra acţiunilor Chişinăului, care duc la încălcarea drepturilor omului în Transnistria”, a spus el.

La cel de-al VII-lea Congres al aleşilor de toate nivelurile din Transnistria au participat, potrivit autorităţilor, 620 de delegaţi din cei 632 de aleşi ai regiunii. Cei mai mulţi au fost aleşi din diverse localităţi - 381 de delegaţi.

Articol recomandat de sport.ro
BREAKING NEWS Mircea Lucescu revine! A bătut palma cu noua sa echipă
BREAKING NEWS Mircea Lucescu revine! A bătut palma cu noua sa echipă
Citește și...
Separatiștii pro-ruși din Transnistria s-au reunit pe fondul escaladării tensiunilor. Anexarea la Rusia, pe ordinea de zi
Separatiștii pro-ruși din Transnistria s-au reunit pe fondul escaladării tensiunilor. Anexarea la Rusia, pe ordinea de zi

Consiliul Suprem de la Tiraspol a anunţat ce se va discuta, miercuri, la Congresul deputaţilor transnistreni de toate nivelurile. Unele voci se temeau că Transnistria va cere alipirea la Federaţia Rusă: „Un apel inoportun”, spune o deputată locală.

Zelenski nu crede că Transnistria va cere alipirea la Rusia. Cum a ajuns India, marea aliată a lui Putin, să ajute Ucraina
Zelenski nu crede că Transnistria va cere alipirea la Rusia. Cum a ajuns India, marea aliată a lui Putin, să ajute Ucraina

Kievul nu are informații care să confirme speculațiile despre o iminentă anexare a Transnistriei de către Moscova. Cel puțin asta declară președintele Zelenski.  

Șeful spionajului militar ucrainean anunță că „Transnistria nu va cere anexarea la Rusia
Șeful spionajului militar ucrainean anunță că „Transnistria nu va cere anexarea la Rusia"

Regiunea separatistă Transnistria nu va face apel pentru a se alătura Rusiei, a declarat șeful serviciilor de informații militare ucrainene, Kirilo Budanov, la conferința de presă „Ucraina. Anul 2024”.

 

Recomandări
Aliații Israelului - SUA, UK, Franța și Iordania - au distrus peste 80 de drone și cel puțin 6 rachete din Iran și Yemen
Aliații Israelului - SUA, UK, Franța și Iordania - au distrus peste 80 de drone și cel puțin 6 rachete din Iran și Yemen

Forțele americane, sprijinite de distrugătoarele Comandamentului European al SUA, au distrus sâmbătă și duminică peste 80 de drone de atac unidirecționale lansate împotriva Israelului.

Au fost deschise patru anchete după decesele suspecte de la Spitalul Pantelimon din Capitală. Trei persoane au fost audiate
Au fost deschise patru anchete după decesele suspecte de la Spitalul Pantelimon din Capitală. Trei persoane au fost audiate

La 5 zile de la apariția în spațiul public a unor informații referitoare la moartea suspectă a unor pacienți în secția de terapie intensivă a Spitalului „Sfântul Pantelimon” din Capitală, continuă anchetele.

Condamnarea uluitoare primită de o româncă după ce a introdus în țară 33 de TIR-uri de deșeuri textile
Condamnarea uluitoare primită de o româncă după ce a introdus în țară 33 de TIR-uri de deșeuri textile

Partea a II-a. Importul ilegal al deșeurilor și comerțul intracomunitar cu gunoi însumează 500 de milioane de euro, conform autorităților de mediu.