„Moartea a devenit inevitabilă”. Traiul este tot mai greu în Fâșia Gaza. Oamenii supraviețuiesc din hrana pentru animale

Unii locuitori au recurs la măcinarea hranei pentru animale în făină pentru a supraviețui, dar chiar și stocurile acestor cereale sunt acum în scădere, spun ei.

Oamenii au descris, de asemenea, săparea în pământ pentru a avea acces la conductele de apă, pentru a bea și a se spăla.

ONU a avertizat că malnutriția acută în rândul copiilor mici din nordul țării a crescut brusc, depășind acum pragul critic de 15%.

Ocha, agenția ONU de coordonare a ajutorului umanitar, afirmă că luna trecută s-a refuzat accesul la mai mult de jumătate din misiunile de ajutor în nordul Gaza și că există o interferență tot mai mare din partea forțelor israeliene în ceea ce privește modul și locul în care este livrat ajutorul.

Citește și

17.000 de copii trăiesc în Fâşia Gaza fără părinţi sau fraţi. „Suferă aşa cum niciun copil nu ar trebui să sufere vreodată”

Un român s-a însurat cu o prințesă din Africa și a devenit Sultan. Soția lui a venit în România pentru a-l susține în cariera politică

Potrivit agenției, 300.000 de persoane care, potrivit estimărilor, trăiesc în zonele de nord sunt în mare parte lipsite de asistență și se confruntă cu un risc tot mai mare de foamete.

Un purtător de cuvânt al agenției militare israeliene însărcinate cu coordonarea accesului ajutoarelor în Gaza a declarat luna trecută, în cadrul unei ședințe de informare, că „nu există foamete în Gaza. Punct". Agenția, Cogat, a declarat în repetate rânduri că nu limitează cantitatea de ajutor umanitar trimisă în Gaza.

BBC a vorbit cu trei persoane care locuiesc în Gaza City și Beit Lahia și a vizionat imagini și interviuri filmate de jurnaliști locali în Jabalia.

Mahmoud Shalabi, un lucrător local de ajutor medical din Beit Lahia, a declarat că oamenii au măcinat cereale folosite pentru hrana animalelor pentru a le transforma în făină, dar că și aceasta se termină acum.

„Oamenii nu mai găsesc pe piață", a spus el. „Nu se mai găsește în prezent în nordul Gaza și în orașul Gaza".

De asemenea, el a spus că stocurile de conserve au dispărut.

„Ceea ce aveam provine de fapt din cele șase sau șapte zile de armistițiu [în noiembrie], iar orice ajutor care a fost permis în nordul Fâșiei Gaza a fost de fapt consumat până acum. Ceea ce mănâncă oamenii în acest moment este practic orez și numai orez."

Programul Alimentar Mondial (PAM) a declarat pentru BBC în această săptămână că patru din ultimele cinci convoaie de ajutoare în nordul Gaza au fost oprite de forțele israeliene, ceea ce înseamnă un decalaj de două săptămâni între livrările către orașul Gaza.

Riscul de foamete e în creștere. Situația e gravă

„Știm că există un risc foarte serios de foamete în Gaza dacă nu furnizăm volume foarte semnificative de asistență alimentară în mod regulat", a declarat șeful regional al PAM, Matt Hollingworth.

Biroul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (Ocha) a declarat că s-a înregistrat o creștere bruscă a numărului de misiuni de ajutorare cărora li s-a refuzat accesul în nordul Fâșiei Gaza: 56% dintre livrări au fost refuzate în ianuarie, față de 14% în perioada octombrie-decembrie.

De asemenea, a afirmat că armata israeliană „a cerut uneori justificări" pentru cantitățile de combustibil destinate unităților sanitare și „a impus reduceri ale volumului de asistență, cum ar fi cantitatea de alimente".

Duha al-Khalidi, o mamă a patru copii din Beit Lahia, a declarat pentru BBC în urmă cu două săptămâni că a mers pe jos 9,5 km până la casa surorii sale din orașul Gaza, într-o căutare disperată de alimente, după ce copiii ei nu mai mâncaseră de trei zile.

„Nu am niciun ban și chiar dacă aș avea, nu există nimic în piața principală a orașului", a spus ea. „Sora mea și familia ei suferă și ele. Ea a împărțit cu mine ultima cantitate de paste din casa ei".

„Simțim că moartea a devenit inevitabilă", a spus sora ei, Waad. „Am pierdut ultimul etaj al casei noastre, dar încă mai locuim aici, în ciuda fricii de prăbușire. De două săptămâni, nu găsim nimic în piață; iar dacă unele produse sunt disponibile, prețul lor este de 10 ori mai mare decât cel normal."

O evaluare a riscului de foamete, realizată de mai multe agenții ale ONU, a estimat că aproape o treime dintre locuitorii din zonele nordice s-ar putea confrunta acum cu o lipsă „catastrofală" de alimente, deși restricțiile privind accesul în zonă fac foarte dificilă măsurarea în timp real.

Familiile din zonele nordice se luptă, de asemenea, pentru a găsi rezerve de apă fiabile.

„Mulți dintre noi beau acum apă nepotabilă. Nu există conducte; trebuie să săpăm pentru apă", a explicat Mahmoud Salah din Beit Lahia.

O înregistrare video filmată în cartierul Jabalia, la nord de orașul Gaza, arată locuitorii stând printre dărâmăturile străzilor bombardate, săpând în pământ pentru a se conecta la conductele mari de apă subterane.

„Primim apă aici o dată la 15 zile", a declarat Yusuf al-Ayoti. „Apa este murdară. Copiii noștri sunt inflamați și dinții lor sunt erodați din cauza apei murdare. Este nisip în ea și este foarte sărată."

După patru luni de război, soluțiile improvizate pentru a umple golurile foametei se epuizează. Și există puține modalități de a reaproviziona cămara din Gaza.

Teritoriul era dependent de ajutorul alimentar înainte de război; acum, o mare parte din industria sa agricolă a fost distrusă sau abandonată.

Articol recomandat de sport.ro

Cea mai frumoasă jurnalistă din Kosovo a rămas impresionată de un tricolor: "Este magic"