Tomas Lindahl, Paul Modrich si Aziz Sancar au castigat Premiul Nobel pentru Chimie. Descoperirile facute despre ADN-ul uman
Tomas Lindahl, Paul Modrich si Aziz Sancar au castigat miercuri Premiul Nobel pentru Chimie pentru studii privind mecanismele de reparare a ADN-ului, transmite Agerpres.
Cercetatorul britanic Tomas Lindahl, de la Institutul Francis Crick si de la Laboratorul Clare Hall, din Hertfordshire, Marea Britanie, alaturi de americanul Paul Modrich, de la Scoala de Medicina a Universitatii Duke si de la Institutul Medical Howard Hughes, si de Aziz Sancar, de la Universitatea Carolina de Nord, SUA, au cartografiat, la model molecular, modul in care celulele repara fragmentele distruse de ADN si cum pastreaza informatia genetica.
Conform Comitetului Nobel, activitatea lor a oferit informatii fundamentale despre modul de functionare al celulelor vii si poate deschide calea spre dezvoltarea de noi tratamente oncologice.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
In fiecare zi ADN-ul nostru este afectat de radiatia ultravioleta, de radicalii liberi si de alte substante cancerigene, dar chiar si daca ar fi protejat de acesti factori externi, molecula de ADN este in mod inerent instabila. Mii de modificari sau de mutatii spontane se produc zilnic in genomul celular. Mai mult decat atat, mutatiile se pot produce si atunci cand informatia ADN este copiata in timpul procesului de diviziune celulara - un proces care se produce de mai multe milioane de ori in corpul uman, in fiecare zi.
Cauza pentru care materialul nostru genetic nu se dezintegreaza intr-un "haos chimic" complet este ca o serie de sisteme moleculare monitorizeaza si repara continuu ADN-ul. Premiul Nobel pentru Chimie 2015 rasplateste activitatea de pionierat sustinuta de cei trei oameni de stiinta care au reusit sa identifice modul in care mai multe astfel de sisteme de mentinere si reparare a ADN-ului functioneaza in detaliu, la nivel molecular.
La inceputul anilor '70 oamenii de stiinta au crezut ca ADN-ul este o molecula cu o structura foarte stabila, dar Tomas Lindahl a demonstrat ca informatia genetica se descompune cu o rapiditate care ar fi facut imposibila evolutia vietii pe Pamant. Pornind de la acest lucru el a descoperit o masinarie moleculara care repara constant moleculele de ADN si le ajuta sa-si pastreze informatia.
Aziz Sancar a descoperit mecanismul celular de reparare a ADN-ului afectat de expunerea la raze ultraviolete. Oamenii care se nasc cu deficiente ale acestui sistem de reparatie celular se vor imbolnavi de cancer de piele daca se expun razelor solare.
In ceea ce-l priveste, Paul Modrich a demonstrat modul in care celulele corecteaza erorile de informatie ADN rezultate atunci cand ADN-ul este replicat in procesul de diviziune celulara. Acest mecanism celular corector are capacitatea de a reduce de aproximativ o mie de ori frecventa erorilor genetice din procesul de copiere a informatiei ADN. Astfel de defecte congenitale nereparate pot provoca, spre exemplu, o forma ereditara de cancer de colon.
Cei trei laureati ai Premiului Nobel pentru Chimie 2015 au descoperit o serie de informatii fundamentale cu privire la modul de functionare al celulelor, informatii care pot fi folosite, spre exemplu, in dezvoltarea de noi tratamente oncologice, se mai precizeaza in comunicatul Comitetului Nobel.
Paul Modrich, Tomas Lindahl si Aziz Sancar isi vor imparti in mod egal premiul de 8 milioane de coroane suedeze (aproximativ 855.000 de euro).