Terifianta perspectivă a unui asalt terestru asupra Fâşiei Gaza. ”Un câmp de luptă în care amenințarea este peste tot”
Printre scenariile posibile ale războiului în Israel, figurează un asalt terestru în Fâşia Gaza, ceea ce reprezintă o perspectivă înfricoşătoare de lupte în centrul unui oraş cu o densitate extremă a populaţiei, arată o analiză AFP.
Israelul a ordonat luni sistarea "imediată" a aprovizionării cu apă a Fâşiei Gaza în cadrul unui "asediu total" al teritoriului controlat de Hamas.
Urmarea pare scrisă: "Israelul va lansa cea mai mare operaţiune combinată (aeriană/terestră/maritimă/spaţială) din istorie în Fâşia Gaza", susţine pe X (ex-Twitter) John Spencer, expert la Modern War Institute al Academiei americane West Point.
"Loviturile vor viza mai întâi centrele de comandă ale Hamas şi trupele sale, tirurile vor veni din toate părţile. În paralel, armata se va pregăti să intre în Gaza", anticipează la rândul său Alexandre Grinberg de la Institutul pentru securitate şi strategie din Ierusalim (JISS).
Or, gherila urbană impune lupte corp la corp, cu vizibilitate redusă, capcane multiple, făcând dificilă deosebirea între civili şi militari, iar blindatele - aproape inutilizabile.
Un câmp de luptă în care amenințarea este peste tot
Andrew Galer, fost ofiţer britanic în prezent analist pentru societatea de informaţii privată Jane's, descrie un "câmp de luptă de 360 de grade unde ameninţarea este peste tot", de la canalizare la acoperişuri, subsoluri şi tavane false.
Securizarea fiecărei clădiri, potenţială capcană, înseamnă mobilizarea geniştilor, desfăşurarea de scări, frânghii şi explozibili "şi totul posibil sub tiruri", eventual în întuneric, explică el.
"Există riscuri inerente de tiruri fratricide" legate de dispersarea şi mobilitatea combatanţilor. Şi, "cum arată de un secol numeroase conflicte, utilizarea artileriei poate înrăutăţi lucrurile", când dărâmăturile devin o acoperire, explică el.
Circa 2,3 milioane de palestinieni trăiesc în Gaza, sub blocadă israeliană din 2007. O reţea de străduţe strâmte suprapopulate, care trec pe deasupra unei intense reţele de tuneluri supranumite de armata israeliană "metroul din Gaza".
Sute de tuneluri au fost săpate sub frontiera de 14 kilometri între Gaza şi Sinaiul egiptean pentru a permite să circule combatanţi, arme şi alte bunuri de contrabandă. Multe între timp au fost distruse.
Dar, din 2014, Hamas a săpat căi subterane chiar pe propriul teritoriu.
Combatanţi, instalaţi până la o adâncime de 30-40 metri, circulă pe acolo fără a putea fi loviţi. Baterii de lansatoare de rachete ascunse la câţiva metri adâncime pot fi scoase printr-un sistem de trape pentru a trage şi a dispărea din nou.
Armata israeliană le-a bombardat intens în 2021. Dar, dacă o parte din această reţea îi este fără îndoială cunoscută, altele au rămas secrete şi îi vor complica operaţiunile, notează AFP.
Hamas îşi "cunoaşte tunelurile pe din afară", afirmă Colin Clarke, director pentru cercetare de la Soufan Center din New York. "Unele sunt probabil minate. A te pregăti să te baţi într-un astfel de teren ar necesita informaţii ample, iar israelienii s-ar putea să nu le deţină", afirmă el.
În plus, în luptele în spaţiu deschis, cel care se apără - respectiv Hamas - dispune de un avantaj tactic major.
"Toată lumea ştie că va fi o luptă îndelungată şi dificilă, cu multe pierderi", admite pentru AFP Alexandre Grinberg, adăugând că există "roboţi şi alte mijloace speciale care permit intrarea în tuneluri".
Pentru Hamas, susţine el, "este un avantaj care ar putea deveni o capcană. Tunelurile odată localizate, cei dinăuntru pot fi închişi, iar consemnul va fi "fără prizonieri".
Hamas a luat ostatici zeci de civili
Operaţiunea va fi cu atât mai dificilă cu cât Hamas a luat ostatici zeci de civili, în majoritate israelieni, dar, de asemenea, potrivit presei din Israel, lucrători străini şi probabil militari.
"Societatea israeliană nu va ierta ca viaţa ostaticilor să nu fie o prioritate. Presiunea opiniei publice este enormă şi premierul israelian Benjamin Netanyahu o ştie perfect", apreciază Sylvaine Bulle, sociolog la CNRS, specialistă în problemele Israelului.
"În socotelile pe care le va cere societatea israeliană se va spune: nu ne-aţi asigurat securitatea, aduceţi-ne ostaticii!", adaugă ea, anticipând, "fără îndoială, conflicte de durată între militari şi politicieni".
De fapt, guvernul israelian nu este în poziţia de a negocia în prezent, subliniază Kobi Michael, cercetător la think-tank-ul INSS din Tel Aviv. "Cu toată suferinţa, cu toată durerea, problema ostaticilor nu poate fi prima prioritate a Israelului", spune el fără şovăială.
"Israelul va aborda problema ostaticilor doar când Hamas va fi înfrânt şi slăbit. Cu nicio secundă înainte", mai susţine acesta.
Un membru al biroului politic al Hamas în Qatar a afirmat luni: "Nu există nicio negociere posibilă în prezent cu privire la prizonieri sau altceva".
