Tensiuni între NATO și UE. Șefia pentru care se bat cele două instituții de la Bruxelles
„Cine este șeful când vine vorba de apărare: NATO sau UE?”, este întrebarea pe care și-o pun jurnaliștii de la POLITICO, avertizând că între cele două instituții ar putea începe conflicte.
Atât NATO, cât și UE doresc să cheltuiască 100 de miliarde de euro pentru apărare, ceea ce duce la conflicte între cele două instituții de la Bruxelles.
Publicația notează că NATO ar fi deranjată de faptul că Uniunea Europeană își „umflă mușchii” atunci când vine vorba de apărare.
Cele două instituții care au sediul la Bruxelles abia că au comunicat între ele, de-a rândul anilor, în ceea ce privește apărarea. Excepția a fost cooperarea militară în regiuni din Balcani.
"SUA luptă, ONU hrănește, UE finanțează"
Firesc, NATO (o alianță militară) s-a ocupat de domeniul apărării, în vreme ce UE a avut responsabilitatea pentru comerț, agricultură, schimbări climatice și lucruri precum standardele pentru brânzeturile de patrimoniu.
Totul a fost rezumat printr-o sintagmă populară în cercurile militare: "SUA luptă, ONU hrănește, UE finanțează".
Dar, notează POLITICO, acest lucru se schimbă acum.
„Se fac tot mai multe apeluri pentru ca următoarea Comisie Europeană - care va fi formată după alegerile europene din iunie și care va fi condusă probabil din nou de Ursula von der Leyen (foto, dreapta), fost ministru german al Apărării - să aibă primul comisar pentru apărare din istorie. Persoana care ar ocupa acest post ar fi responsabilă de alocarea a miliarde de euro pentru industria de apărare a Europei, pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor proprii ale blocului, precum și a celor ale Ucrainei”, scrie sursa citată.
Comisia a prezentat, de asemenea, o strategie industrială europeană de apărare, alături de un fond de numerar de cel puțin 1,5 miliarde de euro, cu scopul de a face ca UE să înceapă, în sfârșit, să își facă simțită greutatea în ceea ce privește apărarea.
Totodată, liderii UE se zbat să găsească fonduri pentru a stimula apărarea blocului comunitar și au cerut Comisiei să "exploreze toate opțiunile" până la summitul din iunie. Diplomații spun că liderii sunt de acord cu necesitatea banilor, dar nu sunt de acord cu privire la modul în care să îi găsească.
Chiar și Donald Trump, care speră să revină la Casa Albă, a pus UE pe gânduri, iar blocul vrea ca membrii săi să înceapă să se gândească la propriul viitor în materie de apărare, unul în care să nu se bazeze excesiv pe Statele Unite.
De partea cealaltă, la NATO, unde America este membrul-cheie și care s-a bucurat timp de decenii de supremație asupra modului în care majoritatea țărilor UE își coordonează politicile de apărare, se trag semnale de alarmă.
"Nu se poate ca UE și NATO să prezinte Germaniei, Danemarcei sau Poloniei două liste contradictorii de obiective de capacitate", a declarat luna trecută secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg (foto, stânga).
Acestea sunt cuvinte puternice din partea lui Stoltenberg, de obicei ultra-diplomatic.
"Ceea ce este important este că, bineînțeles, NATO este organizația care trebuie să stabilească țintele de capabilitate... pentru câte tancuri de luptă, câte avioane, câte nave, ce fel de pregătire și așa mai departe", a adăugat el.
Ca se se facă și mai înțeles, Stoltenberg a subliniat: „Aceasta este responsabilitatea principală a NATO”.
Astfel, se pare că planul lui Stoltenberg de a se crea un angajament financiar pentru Ucraina i-a făcut pe unii miniștri de Externe să își dea ochii peste cap.
Este vorba despre suma de 100 de miliarde de euro, dar multe depind și de poziția Washingtonului. "În cazul în care SUA ar fi de acord cu un fond comun, să îl facem în cadrul NATO. În cazul în care vor să continue să o facă în mod bilateral, să o facem sub umbrela UE", a spus Tomáš Kopečný, trimisul ceh pentru reconstrucția Ucrainei și fost ministru adjunct al Apărării.
Neîncrederea NATO cu privire la implicarea UE în domeniul apărării este profundă.
Cei din Alianță consideră că planurile UE ar putea uzurpa competențe considerate de mult timp sacrosancte pentru alianța veche de 75 de ani și spun că dorințele de reglementare ale blocului ar putea afecta planurile NATO.
De asemenea, este larg răspândită teama că UE ar putea să comploteze pentru a-și stabili propriile standarde pentru muniție, distincte de cele ale Alianței, care sunt în vigoare de o jumătate de secol, mai notează POLITICO.
Etichete: bruxelles, NATO, uniunea europeana,
Dată publicare:
