Tensiuni diplomatice: Procurorul-şef al Curţii Penale Internaţionale sfidează opoziția SUA față de insituție

Astfel Karim Khan și-a pus din nou biroul pe un curs de coliziune cu Washingtonul, comentează Reuters.

Karim Khan, care a devenit în 2021 procuror-şef al primei instanţe permanente din lume pentru crime de război, a cerut luni judecătorilor de instrucţie să ordone arestarea lui Netanyahu, a ministrului israelian al apărării Yoav Gallant şi a trei lideri de la conducerea Hamas.

La doar câteva luni după ce a fost numit pentru un mandat de nouă ani la Haga, Khan muta atenţia anchetei CPI din Afganistan de la forţele americane, pentru a se concentra pe presupusele crime ale talibanilor şi ale militanţilor locali ai ISIS. Mişcarea a atras critici din partea organizaţiilor pentru drepturile omului şi a fost considerată de unii ca o încercare de a câştiga încrederea Washingtonului.

Opoziţia SUA faţă de CPI a atins un punct culminant în timpul administraţiei fostului preşedinte Donald Trump, când Statele Unite au sancţionat membri ai Curţii şi au blocat conturile bancare ale predecesorului lui Khan. Într-un semn de îmbunătăţire a relaţiilor, sancţiunile au fost abandonate sub preşedintele Joe Biden.

Citește și

Bilanțul morților la protestele din Iran a ajuns la peste 500. Donald Trump: „SUA sunt gata să ajute"

În luna iunie a anului trecut, procurorul general al SUA a efectuat prima vizită la CPI din istoria de 22 de ani a instanţei. Merrick Garland s-a întâlnit cu Khan şi a sprijinit investigaţia acestuia în războiul ruso-ucrainean şi mandatul de arestare emis de Curte împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin. Dar relaţia îmbunătăţită cu SUA era pe cale să ia o întorsătură negativă luni, după ce Khan a mers la CNN pentru a anunţa următorul său pas juridic în conflictul dintre Israel-Gaza.

SUA CRITICĂ DEMERSUL LUI KHAN

Preşedintele american Joe Biden a criticat rapid demersul lui Khan de a cere mandate de arestare pentru înalţi oficiali israelieni, pe care l-a calificat drept "scandalos". Diplomatul său cu rangul cel mai înalt, secretarul de stat Antony Blinken, l-a criticat pe Khan, spunând că procurorul trebuia să meargă în Israel pentru a vorbi despre cooperarea cu instanţa. În schimb, procurorul a mers la o televiziune prin cablu pentru a anunţa acuzaţiile, a arătat Blinken. "Aceste şi alte circumstanţe pun sub semnul întrebării legitimitatea şi credibilitatea acestei anchete", a punctat secretarul american de stat.

La rândul său, preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, a calificat decizia lui Khan de a cere mandate de arestare drept "nefondată şi ilegitimă".

În schimb, Franţa a transmis că susţine Curtea Penală Internaţională (CPI) şi "lupta împotriva impunităţii". Cu toate acestea, în cazul în care astfel de mandate sunt emise, membrii Curţii, care include aproape toate ţările Uniunii Europene, ar putea fi puşi într-o poziţie dificilă din punct de vedere diplomatic.

CINE ESTE PROCURORUL KARIM KHAN

Procurorul Karim Khan, în vârstă de 54 de ani, şi-a făcut un nume ca avocat internaţional în materie de apărare a drepturilor omului. Văzut iniţial ca un outsider, a fost numit în funcţia de conducere de la CPI în urma unui vot al statelor membre ale Curţii, după intense dezbateri politice.

Khan şi biroul său au fost supuşi unei examinări intense pentru investigaţia deschisă în ceea ce priveşte conflictul dintre Israel şi Hamas, presiunea politică determinându-l să facă o declaraţie publică rară la începutul acestei luni. Khan a spus că toate încercările de a împiedica, intimida sau influenţa în mod necorespunzător funcţionarii CPI trebuie să înceteze imediat.

Khan călătoreşte frecvent în ţările în care CPI investighează. El a devenit primul procuror al CPI care a vizitat o zonă de război activă atunci când a vizitat Ucraina, în martie 2021. În decembrie, Khan a efectuat, de asemenea, o vizită intens mediatizată în Israel şi în teritoriile palestiniene ocupate din Cisiordania - fiind, de asemenea, prima deplasare aici a unui procuror al CPI.

Absolvent al King's College din Londra, Khan a subliniat că este dedicat urmăririi autorilor de crime sexuale şi apărării drepturilor copiilor.

El s-a identificat ca fiind membru al comunităţii musulmane minoritare Ahmadiyya din Pakistan şi a citat din Coran, cartea sfântă a musulmanilor, în mai multe declaraţii ale CPI.

Într-o carieră juridică de peste trei decenii, Khan a lucrat pentru aproape toate tribunalele penale internaţionale în roluri de acuzator, apărător şi consilier al victimelor.

Khan şi-a început cariera în dreptul internaţional în calitate de consilier juridic la biroul procurorului pentru instanţele ad-hoc ale Naţiunilor Unite pentru crime de război atât pentru fosta Iugoslavie, cât şi pentru Rwanda, între 1997 şi 2001.

Prima sa apariţie în lumina reflectoarelor a fost în calitate de avocat principal al apărării fostului preşedinte liberian Charles Taylor, judecat pentru crime de război în faţa Tribunalului Special pentru Sierra Leone, cu sediul la Haga. În ziua deschiderii procesului, în 2007, Khan a ieşit dramatic din sala de judecată, împotriva ordinelor judecătorilor, după ce a anunţat că Charles Taylor l-a concediat.

Ulterior, Khan a lucrat la cazurile CPI privind Kenya, Sudan şi Libia, înainte de a fi numit în 2018 în funcţia de şef al UNITAD, echipa ONU care investighează crimele Statului Islamic în Irak.

Articol recomandat de sport.ro

Stadionul din Bacău: teatrul mort din centrul orașului! Cum mai arată „sufletul” fotbalului băcăuan