Țările UE pot investi în apărare banii pentru COVID-19. Condițiile puse de Bruxelles pentru a obține sute de miliarde de euro
Executivul UE a anunțat țările membre că pot reutiliza sute de miliarde de euro din fondurile de ajutor Covid-19 pentru a finanța proiecte de apărare, reflectând o schimbare radicală a priorităților din zilele pandemiei.
Comisia Europeană a confirmat, miercuri, că țările au timp până în august 2026 să îndeplinească obiectivele convenite pentru a primi până la 335 de miliarde de euro din fondurile Mecanismului de reziliență și redresare (RRF) - și a declarat că proiectele legate de apărare vor fi acum eligibile pentru finanțare, scrie Politico.
În 2021, Comisia Europeană a oferit țărilor UE afectate de pandemia Covid o sumă de 650 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi și subvenții pentru proiecte de combatere a schimbărilor climatice, de îmbunătățire a digitalizării și de sprijinire a altor reforme favorabile creșterii, finanțate prin emisiunea de titluri de creanță la nivelul UE.
Cum a schimbat războiul împărțirea fondurilor
Era perioada de apogeu a Green Deal, înainte de invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, când clima era principala prioritate a Bruxelles-ului. Conform legislației RRF, 37 % din fonduri urmau să fie destinate combaterii schimbărilor climatice și 20 % digitalizării economiei, în timp ce apărarea nu era menționată pe lista posibilelor domenii de finanțare.
Cu toate acestea, după patru ani, în timp ce aproximativ jumătate din fondurile RRF nu au fost încă plătite, Comisia a informat miercuri țările că proiectele de apărare din cadrul planurilor comune ale UE, cum ar fi programele de comunicații prin satelit, sunt acum eligibile.
De asemenea, a solicitat legiuitorilor și guvernelor să includă în regulamentul privind Programul european pentru industria de apărare (EDIP) o dispoziție care să permită țărilor să utilizeze banii de recuperare pentru a face contribuții la fondul de apărare.
„Aceste alternative ar putea ajuta Fondul de redresare să ofere beneficii suplimentare importante din prioritățile europene comune, inclusiv în domeniile securității și apărării”, a declarat reporterilor comisarul pentru economie Valdis Dombrovskis, enumerând un număr mare de moduri în care țările își pot reproiecta planurile.
Ideea este că, dacă o țară deturnează bani susținuți de RRF pentru a contribui la aceste programe comune, îi poate asigura cu ușurință.
Întrebat cum pot contribui investițiile în domeniul apărării la obiectivele ecologice și digitale ale RRF, Dombrovskis a spus că normele actuale nu prevăd un tratament specific pentru măsurile legate de apărare.
El a adăugat că planul spaniol include deja măsuri privind securitatea cibernetică, de exemplu, și că alte țări au investit în pregătirea pentru situații de criză.
Timpul se scurge
Dar pentru țările care doresc să redirecționeze fondurile, timpul se scurge. Guvernele trebuie să demonstreze că au atins obiectivele convenite pentru a putea primi fondurile, iar multe dintre acestea sunt în întârziere.
Timp de luni de zile, țări precum Italia și Spania, principalii beneficiari ai fondurilor, au făcut presiuni pentru amânarea termenului de 2026. Executivul UE respinge ferm ideea, care ar implica extinderea posibilității Comisiei de a împrumuta bani de pe piețe și ar necesita un acord între guverne și ratificarea de către 20 de parlamente - cu riscul unei blocaje complete, a declarat un oficial UE.
„Prin urmare, aceasta nu numai că nu este o idee bună, dar este și extrem de costisitoare și foarte periculoasă”, a declarat oficialul.
Cum ar putea fi cheltuiți banii
Comisia sugerează țărilor să se asigure că investițiile planificate sunt fezabile sau „să le înlocuiască cu lucruri care sunt fezabile”, a spus oficialul.
Într-o comunicare publicată miercuri, UE enumeră mai multe opțiuni pentru ca țările să asigure fondurile, inclusiv utilizarea fondurilor pentru a injecta capital în băncile naționale de promovare sau transferarea acestora către programul UE pentru investiții, InvestEU.
De asemenea, țările își pot redimensiona ambițiile - de exemplu, dacă un guvern nu poate termina construcția unui spital, poate finaliza cel puțin o parte a acestuia și utiliza alte fonduri UE pentru a finaliza lucrarea - și pot extinde proiectele deja finalizate.
România, Ungaria și Bulgaria sunt țări cu planuri mai mari și cu mai multe întârzieri. România a solicitat granturi echivalente cu 3% din PIB-ul său.
Ungaria nu a prezentat încă nicio cerere de plată. În cazul său, livrarea banilor depinde de reforme cruciale ale statului de drept care ar crea mai multe garanții anticorupție și ar consolida independența instanțelor. Budapesta riscă să piardă 10,4 miliarde EUR.
