"Suntem sau nu egali?". Iohannis, prins la mijloc în lupta pentru putere din NATO și UE, influențată direct de Rusia
Premierul Olandei, Mark Rutte, 57 de ani, are șanse mari de a deveni următorul secretar general al NATO, după ce a primit aprobarea Washingtonului, Londrei, Parisului şi Berlinului.
Cu toate acestea, în rândul multor membri mai noi ai Alianţei, în special a celor care se învecinează cu Rusia, Belarus şi Ucraina, vestea a fost primită cu mai puţină căldură, scrie Politico.
"Ce credibilitate morală are tipul ăsta?", a declarat fostul preşedinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, care a arătat că Olanda nu şi-a respectat angajamentul NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare în timpul celor 13 ani în care Rutte a fost prim-ministru.
Printre ceilalţi pretendenţi la această funcţie se numără preşedintele României, Klaus Iohannis, şi premierul Estoniei, Kaja Kallas, care şi-a manifestat interesul încă de anul trecut.
"Dacă ne gândim la un echilibru geografic, va fi cel de-al patrulea secretar general al NATO din Olanda", a declarat Kaja Kallas, săptămâna trecută, pentru Politico.
"Şi apoi se pune problema dacă există ţări de rangul întâi şi ţări de rangul doi în NATO", a mai spus aceasta.
"Suntem egali sau nu suntem egali? Deci aceste întrebări rămân în continuare", a adăugat ea.
Mircea Geoană, cel mai important est-european din cadrul NATO
Ţările din Europa de Est au ocupat puţine dintre funcţiile de conducere ale UE şi NATO de când majoritatea acestora au aderat la cele două instituţii în 2004, la aproximativ 15 ani după căderea Cortinei de Fier.
Polonia este singura ţară din regiune care a primit unul dintre posturile de conducere ale blocului. Donald Tusk a îndeplinit un mandat de preşedinte al Consiliului European, iar Jerzy Buzek, un alt fost prim-ministru polonez, a condus Parlamentul European timp de trei ani, aproximativ o jumătate de mandat.
În prezent, cel mai înalt responsabil est-european în UE este Valdis Dombrovskis, un leton care a fost pus în fruntea puternicului portofoliu al comerţului după ce predecesorul său, Phil Hogan, un politician irlandez, a demisionat în urma unui scandal.
În ceea ce privește NATO, cel mai important politician din estul Europei este Mircea Geoană, cel care deține funcţia de secretar general adjunct.
Pe lângă numirea viitorului secretar general al NATO, care se aşteaptă să aibă loc până la summitul liderilor de la Washington din această vară, posturile de conducere din UE vor fi redistribuite în acest an, în urma alegerilor pentru Parlamentul European din iunie.
Este de așteptat ca Ursula von der Leyen, care se află la șefia Comisiei Europene, să mai primească un mandat. Dar cursa pentru celelalte posturi – Președintele Consiliului European, Președintele Parlamentului European și cel mai înalt diplomat al UE, șeful diplomției europene – rămâne deschisă.
Ministrul de Externe al Poloniei, Radosław Sikorski, a fost propus ca posibil comisar pentru apărare, o nouă funcție pe care von der Leyen a spus că o va crea într-un al doilea mandat. Kallas și ministrul de externe lituanian Gabrielius Landsbergis sunt, de asemenea, văzuți ca perspective baltice pentru postări în UE.
Ţările Baltice cred că sunt marginalizate din cauza relaţiei tensionate pe care o au cu Rusia
În Estonia, Lituania şi Letonia, înalţii oficiali consideră că marile puteri din Europa de Vest au încă o prejudecată nedreaptă împotriva lor, în special având în vedere poziţiile lor dure față de Rusia după invadarea Ucrainei.
"Noi, oamenii din Letonia, simţim că nu am fost consultaţi suficient", a declarat fostul ministru leton al Apărării, Artis Pabriks, referindu-se la procesul de selecţie pentru postul de conducere al NATO.
"Ele (n.r. - ţările occidentale) au avut motive în spate să creadă că ţările baltice nu ar trebui să propună în acest moment un candidat", a mai afirmat acesta.
Frans Timmermans, un fost oficial olandez de rang înalt la Comisia Europeană, a întruchipat rezistenţa vest-europenilor faţă de un şef baltic al NATO, spunând, anul trecut, despre Kaja Kallas că ea "este premierul unei ţări care se află la graniţa cu Rusia".
Următoarea speranţă pentru Kallas pentru un post de conducere este să-i succeadă spaniolului Josep Borrell în funcţia de înalt reprezentant pentru afaceri Externe.
Cu toate acestea, nu toată lumea este convinsă că ea are o şansă.
Un oficial UE a declarat că ideea ca actualul premier al Estoniei să servească drept diplomat de top al UE "rămâne sensibilă" în unele capitale europene.
"Nu văd Franţa şi Germania să fie de acord cu asta, din aceleaşi motive pentru care ea nu a fost o opţiune pentru postul de la NATO", a spus oficialul.
"Chiar punem în această poziţie pe cineva căruia îi place să mănânce ruşi la micul dejun?", s-a întrebat acesta.
Etichete: klaus iohannis, NATO, Rusia, uniunea europeana,
.webp)
