Suedia a devenit oficial al 32-lea membru al NATO. Promisiunea premierului Ulf Kristersson

62431695

Suedia s-a alăturat oficial, joi, NATO, devenind al doilea nou membru al alianţei militare de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina şi al 32-lea cu drepturi depline al Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic.

"Suedia este în prezent membră NATO. Mulţumim tuturor aliaţilor pentru că ne-au primit ca al 32-lea membru. Ne vom strădui să fim uniţi, solidari şi să împărţim sarcinile şi vom adera pe deplin la valorile Tratatului de la Washington: libertate, democraţie, libertate individuală şi statul de drept. Mai puternici împreună”, a scris, pe platforma X, premierul suedez Ulf Kristersson.

"Secretarul general al NATO, Stoltenberg, tocmai m-a informat că toate statele membre NATO au acceptat protocolul nostru de aderare şi a invitat Suedia să adere la Tratatul Atlanticului de Nord. Suedia va fi în curând cel de-al 32-lea membru al NATO”, scrisese în urmă cu câteva ore premierul suedez.

Ulf Kristersson a înmânat, joi, guvernului american documentaţia finală, ultimul pas dintr-un proces îndelungat de obţinere a sprijinului tuturor membrilor pentru a adera la alianţa militară, scrie News.ro, care citează Reuters. Washingtonul primeşte instrumentele de ratificare ca depozitar al Tratatului Altanticului de Nord.

"Lucrurile bune se întâmplă celor care aşteaptă cu răbdare", a declarat secretarul de stat american Antony Blinken, în timp ce primea documentele de aderare a Suediei de la Kristersson. "Acesta este un moment istoric pentru Suedia, pentru alianţa noastră şi pentru relaţia transatlantică", a spus Blinken.

Invazia Rusiei în Ucraina a forţat Suedia şi Finlanda să-şi regândească politica de securitate naţională, să renunţe la neutralitate şi să decidă că aderarea la NATO este cea mai bună garanţie de securitate.

Pentru NATO, aderarea Suediei şi a Finlandei - care împarte o graniţă de 1.340 km cu Rusia - reprezintă cea mai importantă extindere din ultimele decenii. Este, de asemenea, o lovitură pentru Vladimir Putin, care a încercat să împiedice orice altă consolidare a alianţei şi a obţinut efectul invers.

Suedia va beneficia de acum de garanţia de apărare comună a alianţei, prevăzută de celebrul Articol 5, conform căruia un atac asupra unui membru este considerat un atac asupra tuturor.

Ţara nordică va adăuga forţelor NATO submarinele sale de ultimă generaţie şi o flotă considerabilă de avioane de vânătoare Gripen produse pe plan intern. Va fi, de asemenea, o legătură crucială între Atlantic şi Marea Baltică, la care Rusia are ieşire pe un coridor îngust, în timp ce toate celalalte ţări riverane sunt membre NATO.

Rusia a ameninţat că va lua "contramăsuri politice şi tehnico-militare" nespecificate ca răspuns la demersul Suediei.

"Aderarea la NATO este de fapt ca şi cum ai cumpăra o asigurare, cel puţin atât timp cât Statele Unite sunt de fapt dispuse să fie furnizorul de asigurări", a declarat Barbara Kunz, cercetător la grupul de reflecţie în domeniul apărării SIPRI.

În timp ce Stockholmul s-a apropiat tot mai mult de NATO în ultimele două decenii, aderarea marchează o ruptură clară cu trecutul, când, timp de peste 200 de ani, Suedia a evitat alianţele militare şi a adoptat o poziţie neutră pe timp de război.

După cel de-al Doilea Război Mondial, şi-a construit o reputaţie internaţională de campioaă a drepturilor omului, iar de la prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, guvernele succesive au redus cheltuielile militare. Nu mai departe de anul 2021, ministrul apărării din Suedia respingea aderarea la NATO, pentru ca, doar câteva luni mai târziu, guvernul social-democrat de atunci să depună cererea de aderare, alături de vecinul Finlanda.

În timp ce Finlanda s-a alăturat alianţei anul trecut, Suedia a fost lăsată să aştepte deoarece Turcia şi Ungaria, care au relaţii cordiale cu Rusia, au întârziat ratificarea aderării Suediei.

Turcia a aprobat în cele din urmă cererea Suediei în ianuarie.

Ungaria a amânat decizia privind aderarea Suediei până când premierul Ulf Kristersson a efectuat o vizită de bunăvoinţă la Budapesta, la 23 februarie, când cele două ţări au convenit şi asupra unui acord privind achiziţionarea de către Budapesta a unor avioane Gripen.

Summitul aniversar al NATO, care se va ţine la începutul lui iulie la Washington, va marca astfel cei 75 de ani de existenţă având 32 de membri cu drepturi depline.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
Citește și...
Șapte tineri care s-au dus în vacanță în Rusia, luați cu forța în armata rusă pentru a fi trimiși la război în Ucraina. VIDEO

Când Hemil Mangukiya a părăsit micul său sat din statul indian Gujarat în decembrie anul trecut, el a spus familiei sale că a plecat în Rusia pentru a-și câștiga un trai mai bun decât era posibil acasă în India.

Răzbunarea lui Putin după ce văduva lui Navalnîi a pus la cale un protest în ziua alegerilor. „Am analizat viața reginei"

Deși deznodământul alegerilor prezidențiale nu lasă loc de emoții, asta nu înseamnă că Vladimir Putin nu-și face campanie.

Şase persoane, între care patru copii, ucise în capitala Canadei într-un caz rar de atac în masă

Şase persoane, între care patru copii, au fost ucise în capitala canadiană Ottawa, miercuri seara târziu, a anunţat joi poliţia, un caz care zguduie o ţară în care crimele în masă sunt rare.

Recomandări
La munte e plin de turiști, dar hotelierii spun că încasările s-au prăbușit și cu 30%. Cum fac românii economie în drumeții

Cei care au ales muntele au găsit o vreme excelentă. Stațiunile, zonele de promenadă și muzeele au fost pline de oameni, dar aglomerația n-a adus și venituri în plus la hoteluri si restaurante. 

Viitură apocaliptică în Nepal: 800 morți, mii de dispăruți. Efort disperat de salvare a 830 de oameni prinși într-un tunel

Bilanțul viiturii catastrofale produse la granița dintre Nepal și China continuă să se agraveze. Până acum au fost recuperate aproape 800 de trupuri neînsuflețite, iar numărul dispăruților trece de 2.500. 

Sondaj: Trei sferturi dintre bucureșteni cred că România merge într-o direcție greșită. Mare surpriză în opțiunile de vot

Majoritatea bucureştenilor (73%) consideră că România merge într-o direcţie greşită, arată un sondaj de opinie realizat de CURS la nivelul Capitalei.