Potrivit cercetării publicate în revista The BMJ, nu doar că marea majoritate a minorilor continuă să utilizeze platformele sociale, dar timpul petrecut pe acestea s-a modificat foarte puțin, relatează Sky News.
Nicio schimbare pentru segmentul 12-13 ani
Utilizarea zilnică a rețelelor sociale a rămas neschimbată în rândul copiilor de 12-13 ani, a scăzut de la 78% la 69% în cazul adolescenților de 14-15 ani și a crescut cu 9% în rândul celor cu vârsta de peste 16 ani.
Potrivit lui Andy Burrows, director executiv al Fundației Molly Rose, studiul sugerează că interdicția australiană, prima de acest fel din lume, nu a făcut „nicio diferență semnificativă în ceea ce privește timpul petrecut de adolescenți pe platformele considerate cu risc ridicat”.
Una dintre principalele prevederi ale legii obligă companiile de social media să ia „măsuri rezonabile” pentru eliminarea utilizatorilor minori de pe platformele lor.
Cu toate acestea, cercetătorii de la Universitatea Newcastle din Australia au descoperit că între 54% și 68% dintre utilizatorii sub limita legală de vârstă continuau să folosească propriile conturi. Mai mult, 66% dintre aceștia au declarat că platformele le-au solicitat verificarea vârstei.
Una dintre temerile legate de introducerea unei astfel de interdicții era că tinerii o vor ocoli folosind VPN-uri, așa cum s-a întâmplat anul trecut în Marea Britanie, după introducerea verificării vârstei pentru accesarea conținutului destinat adulților.
Totuși, cercetătorii spun că utilizarea VPN-urilor a fost raportată foarte rar.
Cum au evitat tinerii restricțiile
În schimb, cele mai frecvente metode prin care adolescenții au evitat restricțiile au fost folosirea contului unei alte persoane sau crearea unui cont nou cu o vârstă falsă.
Existau deja indicii că interdicția australiană nu este la fel de eficientă pe cât se spera. La trei luni după intrarea în vigoare a legii, șapte din zece părinți au declarat pentru comisarul australian pentru siguranță online că minorii lor dețin în continuare conturi pe rețelele sociale.
Ce spun experții
Într-un comentariu publicat separat în The BMJ, Louise Holly, coordonatoare pentru politici și cercetare la Universitatea din Geneva, a descris rezultatele studiului drept „îngrijorătoare”.
„Aceste concluzii ar trebui să dea de gândit altor țări care iau în calcul restricții generale privind accesul copiilor la rețelele sociale”, a afirmat ea.
Totuși, Holly a subliniat că rezultatele nu trebuie interpretate ca un eșec al copiilor de a respecta legea.
„Legea nu a fost concepută pentru a schimba comportamentul copiilor, ci practicile anumitor platforme de socializare”, a explicat aceasta.
În opinia sa, adevărata problemă este faptul că platformele nu au implementat eficient interdicția, și nu faptul că minorii au continuat să le folosească.
