Strâmtoarea Ormuz. Ce este şi de ce este importantă pentru comerţul mondial

62554357
Shutterstock

Decizia fără precedent a preşedintelui american Donald Trump de a bombarda trei instalaţii nucleare iraniene a adâncit temerile privind extinderea conflictului din Orientul Mijlociu.

Alăturându-se Israelului în cea mai mare acţiune militară occidentală împotriva Republicii Islamice de la revoluţia din 1979, lumea se pregăteşte acum pentru răspunsul Iranului, relatează The Guardian.

Analiştii spun ca una dintre modalităţile prin care Iranul ar putea riposta este închiderea strâmtorii Ormuz, o rută comercială vitală, prin care trec zilnic peste o cincime din rezervele mondiale de petrol, 20 de milioane de barili, şi o mare parte din gazul lichefiat.

Iranul a ameninţat în trecut că va închide strâmtoarea, ceea ce ar restricţiona comerţul şi ar afecta preţurile mondiale ale petrolului, dar nu a pus niciodată în aplicare această ameninţare.

Ce este strâmtoarea Ormuz?

Fiind unul dintre cele mai importante puncte de trecere pentru transportul petrolului din lume, strâmtoarea Ormuz are o importanţă geostrategică pentru Statele Unite şi nu numai, întrucât puterea economiei mondiale depinde în mare măsură de fluxul de petrol.

Strâmtoarea se află între Oman şi Iran şi leagă Golful Persic, la nord, de Golful Oman, la sud, şi de Marea Arabiei, mai departe.

Are o lăţime de 33 km în punctul său cel mai îngust, iar banda de navigaţie are doar 3 km lăţime.

De ce este atât de importantă?

Aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol trece prin strâmtoare. Între începutul anului 2022 şi luna trecută, aproximativ 17,8 milioane până la 20,8 milioane de barili de ţiţei, condensat şi combustibili au trecut zilnic prin strâmtoare, potrivit datelor firmei de analiză Vortexa.

Membrii Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) – Arabia Saudită, Iran, Emiratele Arabe Unite, Kuweit şi Irak – exportă cea mai mare parte a ţiţeiului prin strâmtoare, în principal către Asia.

Flota a V-a a SUA, cu baza în Bahrain, are sarcina de a proteja transportul comercial în zonă.

Ce s-ar întâmpla dacă ar fi închisă?

Închiderea strâmtorii are avantajul de a fi un mijloc de a impune un cost direct lui Trump, deoarece ar declanşa o creştere a preţului petrolului cu un efect inflaţionist aproape imediat în SUA şi în întreaga lume.

Dar ar fi, de asemenea, un act de autovătămare economică dramatică. Petrolul iranian foloseşte aceeaşi poartă de acces, iar închiderea Ormuz riscă să atragă în război statele arabe din Golf, care au criticat dur atacul israelian, pentru a-şi proteja propriile interese.

În special, închiderea strâmtorii ar afecta în mod semnificativ China. A doua economie mondială cumpără aproape 90 % din exporturile de petrol ale Iranului, care fac obiectul sancţiunilor internaţionale.

Secretarul de stat american Marco Rubio a solicitat Chinei să contribuie la împiedicarea Iranului să închidă strâmtoarea, declarând pentru Fox News: „Încurajez guvernul chinez de la Beijing să îi contacteze în acest sens, deoarece depind în mare măsură de strâmtoarea Ormuz pentru petrolul lor”.

„Dacă vor face acest lucru, va fi o altă greşeală teribilă”, a adăugat el, „Este sinucidere economică pentru ei dacă o fac”.

Există deja informaţii conform cărora unele superpetroliere au făcut cale întoarsă în această cale navigabilă strategică în urma atacurilor americane.

Ce a spus Iranul despre strâmtoarea Ormuz?

Postul de televiziune iranian Press TV a relatat că parlamentul iranian a aprobat o măsură de închidere a strâmtorii Ormuz, dar că decizia finală va aparţine liderilor de vârf ai Iranului.

Duminică, ministrul de externe al Iranului, Seyed Abbas Araghchi, a făcut aluzie la ceea ce ar putea fi un răspuns fără termen limită, afirmând că decizia lui Trump de a bombarda Iranul „va avea consecinţe veşnice”.

În primele sale comentarii de la aderarea SUA la războiul Israelului împotriva ţării sale, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că Israelul a comis o „greşeală gravă” şi „trebuie pedepsit”, dar nu a făcut nicio referire la strâmtoarea Ormuz.

Articol recomandat de sport.ro
Vinicius Jr. și-a făcut operație estetică! Starul lui Real Madrid este de nerecunoscut
Vinicius Jr. și-a făcut operație estetică! Starul lui Real Madrid este de nerecunoscut
Citește și...
O pisică a fost prinsă cu droguri la o închisoare din Rusia. Deținuții se aprovizionau cu stupefiante aduse de animal

O pisică ar fi fost folosită în Rusia pentru a introduce ilegal droguri în închisoarea din orașul Nijni Novgorod.

Republica Moldova are un nou Guvern. Cabinetul condus de Vasile Tofan a primit votul Parlamentului

Guvernul condus de Vasile Tofan a primit marţi seară votul de încredere al parlamentului de la Chişinău, cu ajutorul voturilor unei majorităţi de 53 de deputaţi din formaţiunea prezidenţială PAS, în timp ce opoziţia a votat împotriva noului cabinet.

Spania vrea să interzică fumatul și țigările electronice pe terase și plaje

Guvernul de stânga al Spaniei a anunţat marţi că doreşte să interzică fumatul şi utilizarea ţigărilor electronice pe terase în aer liber şi pe plaje, promovând un proiect de lege care va trebui să fie supus votului în Parlament.

Recomandări
ANIMAȚIE. Scenariul catastrofal luat în calcul dacă explodează petrolierul cu propan de lângă Sfântu Gheorghe. Ce ar urma

Este alertă pe Marea Neagră, în apropiere de Sfântu Gheorghe. Un petrolier încărcat cu aproape 3.800 de tone de propan, arde, după ce, potrivit echipajului, ar fi fost lovit de trei drone, în timpul nopții. 

STENOGRAME din ședința PNL în care șase șefi de filiale au fost demiși. Veștea: „Să facem alegeri libere și să vedem”

PNL a pierdut definitiv, primul apel în disputa cu tabăra Veștea – Thuma. Curtea de Apel București a decis că rămâne suspendat actul prin care a fost convocat Congresul Extraordinar în cadrul căruia Ilie Bolojan a fost reales în fruntea partidului.

Reforma în sistemul bugetar bate pasul pe loc. Ce s-a întâmplat cu posturile și angajații care ar fi trebuit să dispară

Reforma administrației publice menită să reorganizeze și să eficientizeze sistemul bugetar pare că bate pasul pe loc. Asta arată un studiu făcut cu peste 2.000 de angajați care muncesc în mai multe domenii de activitate, toți plătiți din bugetul de stat.