Ştirile care au făcut înconjurul lumii în 2022. 12 evenimente care au captat atenția întregii planete

Moartea reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii a însemnat sfârşitul unei epoci, iar în Iran a apărut o nouă şi curajoasă mişcare de protest în urma morţii Mahsei Amini. Postul de televiziune France 24 face o trecere în revistă a celor mai importante ştiri internaţionale din 2022.

Rusia invadează Ucraina și războiul se întoarce în Europa

În primele ore ale dimineţii de 24 februarie, trupele ruseşti care de luni de zile se adunaseră de-a lungul graniţelor nordice ale Ucrainei primesc în sfârşit undă verde să treacă frontiera şi să declanşeze o invazie la scară largă. Dar Rusia întâmpină o rezistenţă mai dură decât se aştepta. Şi, după o încercare eşuată de a cuceri capitala Kiev, forţele ruseşti sunt forţate să se retragă spre sud şi est pentru a se concentra şi a "elibera" regiunile în care au putut face unele progrese, printre care se numără autoproclamatele republici pro-ruse Doneţk şi Luhansk. În septembrie, Moscova anexează în mod ilegal cele două regiuni, împreună cu Herson şi Zaporojie, deşi nu deţine controlul deplin asupra niciuneia.

Temerile că Vladimir Putin plănuieşte, de fapt, o invazie europeană mai amplă determină Occidentul să furnizeze Ucrainei echipamente şi arme, iar NATO decide să îşi consolideze masiv prezenţa mai ales pe flancul estic al Europei.

Maşinăria de război rusă se dovedeşte a fi, încă o dată, brutală, vizând în mod intenţionat atât civilii, cât şi infrastructura civilă şi lăsând în urma sa un lung şir de acuzaţii de crime de război. Pe măsură ce anul se apropie de sfârşit, bilanţul războiului este teribil: mii de civili au fost ucişi şi aproximativ 14 milioane de ucraineni au fost nevoiţi să fugă din calea bombardamentelor ruse, dintre care 7 milioane s-au refugiat în alte ţări.

Citește și

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Europa este lovită de valuri de căldură record și de incendii de vegetație

Din iunie până în august, Europa este afectată de o serie de valuri de căldură record, mercurul atingând frecvent 40 de grade Celsius sau chiar mai mult. Cea mai ridicată temperatură se înregistrează în Pinhao, Portugalia, în data de 14 iulie: 47 de grade Celsius. Potrivit experţilor, valurile de căldură sunt legate de schimbările climatice din Europa.

Lipsa de precipitaţii între valurile de căldură a dus la secetă generalizată, care, la rândul lei, a provocat unele dintre cele mai grave incendii de vegetaţie din istorie. Numai în Franţa, 62.000 de hectare au fost mistuite de flăcări - de şapte ori mai mult decât într-o vară obişnuită - şi mii de oameni au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele.

Inflația crește vertiginos la nivel mondial

Încă de la începutul anului, lumea începe să resimtă efectele unei inflaţii mai mari ca urmare a pandemiei de Covid-19. Blocajele au dus la un deficit de aprovizionare la nivel mondial cu materiale de construcţii, cipuri şi energie, ceea ce a determinat o creştere a preţurilor la nivel global.

Apoi, invazia Rusiei în Ucraina şi sancţiunile occidentale împotriva Moscovei accelerează inflaţia, influenţând la nivel internaţional preţurile la petrol, gaze naturale, îngrăşăminte şi alimente. Acestea din urmă sunt puternic afectate de blocarea porturilor ucrainene de către Rusia, ceea ce împiedică exporturile de cereale ale ţării.

Potrivit Fondului Monetar Internaţional, rata globală a inflaţiei a crescut la 8% în 2022, faţă de 3,4% în 2021. În Europa, aceasta a urcat vertiginos la 9,1%, de la 3,1%, iar în Statele Unite la 8,2%, de la 4,7%.

Boris Johnson se retrage din funcția de premier al Marii Britanii

La 7 iulie, premierul britanic de atunci, Boris Johnson, cedează în cele din urmă presiunii şi anunţă că va demisiona de la conducerea ţării imediat ce va fi găsit un înlocuitor. Un şir de scandaluri, inclusiv rapoarte despre petreceri organizate la Downing Street în timpul lockdownului şi despre faptul că era la curent cu acuzaţiile de hărţuire sexuală aduse unui înalt funcţionar pe care el îl numise, îi determină pe circa 60 de membri ai cabinetului său să îl părăsească, lăsându-l fără prea multe opţiuni în afara demisiei.

Johnson este înlocuit de Liz Truss la 5 septembrie, dar mandatul acesteia este de scurtă durată: după ce a prezentat un pachet economic uriaş, format în mare parte din reduceri de taxe nefinanţate, lira sterlină se prăbuşeşte pe fondul unei pieţe speriate, iar economia suferă o lovitură majoră. După doar şase săptămâni de activitate, Truss anunţă că renunţă la funcţie.

La 25 octombrie, Rishi Sunak, al doilea clasat în competiţia pentru conducerea partidului în vederea înlocuirii lui Johnson, preia funcţia de prim-ministru şi devine primul etnic indian care ajunge în această funcţie şi al treilea prim-ministru al ţării în decurs de nici un an.

Inundații devastatoare în Pakistan

De la jumătatea lunii iunie şi până în octombrie, Pakistanul este afectat de cele mai grave inundaţii din istorie, cauzate de un sezon musonic mai puternic decât în mod normal, coroborat cu topirea gheţarilor. Inundaţiile, despre care se spune că, la un moment dat, au scufundat sub apă o treime din ţară, au provocat moartea a peste 1.700 de persoane şi au lăsat fără adăpost cel puţin 2 milioane de oameni.

Inundaţiile au venit în urma unui val de căldură toridă despre care oamenii de ştiinţă spun că poate fi legat de schimbările climatice globale. Defrişările locale au contribuit, de asemenea, la vastele distrugeri provocate de inundaţii, care au afectat în total 33 de milioane de persoane şi au lăsat câmpurile agricole devastate şi sute de mii de animale moarte.

Oficialii guvernamentali estimează că reconstrucţia şi costurile economice ale dezastrului vor reprezenta până la 10 % din produsul intern brut al Pakistanului.

FBI percheziționează casa lui Trump de la Mar-A-Lago

LA 8 august, o echipă de agenţi FBI percheziţionează reşedinţa lui Donald Trump de la Mar-a-Lago, în Florida, în cadrul unei anchete care urmăreşte să stabilească dacă fostul preşedinte american a gestionat în mod necorespunzător documente guvernamentale. În total, agenţii scot 20 de cutii cu materiale, inclusiv o notă scrisă de mână, informaţii referitoare la preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi unele documente marcate "top secret". Mandatul dezvăluie că FBI investighează, de asemenea, dacă Trump a încălcat Legea spionajului, care interzice colectarea, transmiterea sau pierderea de informaţii în materie de apărare.

Percheziţia marchează o escaladare semnificativă în una dintre numeroasele investigaţii federale şi statale cu care Trump se confrunta deja. Dar, în pofida problemelor juridice tot mai mari care planează asupra sa, Trump şi-a anunţat în noiembrie intenţia de a candida la preşedinţie în 2024.

La 22 decembrie, el se confruntă cu o nouă reacţie negativă atunci când comisia specială a Camerei Reprezentanţilor care a investigat atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului SUA îşi publică raportul final, atribuind direct vina pentru evenimentele violente "unui singur om" - Trump - şi recomandând ca acesta să nu mai poată ocupa niciodată o funcţie.

Moartea reginei Elisabeta a II-a

La 8 septembrie, Regina Elisabeta se stinge din viaţă din cauza bătrâneţii la Castelul Balmoral din Scoţia. La 96 de ani şi după 70 de ani pe tron, ea este cel mai longeviv monarh al Marii Britanii, iar moartea sa declanşează începutul unei perioade de doliu naţional de 10 zile.

Britanicii ies masiv în stradă pentru a deplânge moartea iubitei lor suverane, iar la 19 septembrie aceasta are parte de funeralii de stat şi este înmormântată la Capela memorială Regele George al VI-lea, alături de soţul ei, Philip, după slujbe organizate la Westminster Abbey şi la Capela St George de la Castelul Windsor.

La 73 de ani, Charles al III-lea, fiul cel mare al Elisabetei şi cel mai longeviv moştenitor al ţării, accede la tron. O ceremonie de încoronare oficială a lui Charles al III-lea şi a soţiei sale, Camilla, va avea loc la Westminster Abbey la 6 mai 2023.

Iranul, în febra protestelor

La 16 septembrie, Mahsa Amini, o iraniană în vârstă de 22 de ani, moare într-un spital din Teheran în circumstanţe suspecte, după ce a fost arestată de poliţia moravurilor pentru că nu şi-a purtat hijab-ul (vălul) în mod corespunzător. În timp ce autorităţile susţin că aceasta a murit după ce a suferit un atac de cord şi a intrat în comă, mai mulţi martori susţin că Amini a fost bătută crunt de către agenţi înainte de a se prăbuşi în secţia de poliţie.

Moartea lui Amini provoacă un scandal în Iran şi duce la proteste uriaşe, la nivel naţional, oamenii cerând drepturi pentru femei şi răsturnarea Republicii Islamice. Femeile - şi chiar elevii - joacă un rol cheie în proteste, în timpul cărora multe dintre ele au putut fi văzute arzându-şi hijaburile sau tăindu-şi părul.

Guvernul răspunde prin reprimarea brutală a protestelor, numindu-le "război hibrid" dus de disidenţi şi de ţări străine.

Potrivit grupurilor iraniene de activişti pentru drepturile omului IHR şi Hrana, peste 450 de protestatari au fost ucişi, inclusiv zeci de minori, iar aproape 18.500 de persoane au fost arestate până la sfârşitul anului. Doi tineri protestatari, Mohsen Shekari, acuzat de revolte şi atacuri asupra forţelor de securitate, şi Majidreza Rahnavard, acuzat că a înjunghiat mortal doi membri ai forţelor de securitate, au fost executaţi după ce au fost condamnaţi pentru "război împotriva lui Dumnezeu". Procesele şi execuţiile lor au provocat condamnări şi sancţiuni la nivel mondial. Potrivit unor surse, circa 100 de persoane ar fi fost condamnate la moarte şi îşi aşteaptă sfârşitul.

Elon Musk a preluat Twitter

După multiple răsturnări de situaţie de tipul "va fi sau nu va fi", miliardarul Elon Musk, fondatorul SpaceX şi Tesla, merge în cele din urmă mai departe cu planul său şi cumpără platforma de microblogging Twitter pentru 44 de miliarde de dolari, la 27 octombrie, după ce fusese ameninţat cu un proces în cazul în care s-ar fi retras din afacere, potrivit News.ro.

Omul de afaceri preia frâiele într-un mod energic, începând prin a concedia CEO-ul şi alţi directori şi făcându-se pe sine "Chief Twit". Apoi, el continuă să concedieze aproape jumătate din forţa de muncă a Twitter prin e-mail şi scapă de moderatorii de conţinut contractaţi, precum şi de un grup consultativ independent care ajuta Twitter să contracareze discursul instigator la ură, exploatarea copiilor, sinuciderea, automutilarea şi alte teme grave pe care platforma trebuia să le modereze adesea. Musk anunţă, de asemenea, că utilizatorii vor trebui să înceapă să plătească pentru a avea la cont marcajele albastre de verificare (bifa albastră) prin intermediul unui abonament special, iar conturile suspendate, inclusiv cel al lui Kanye "Ye" West şi al fostului preşedinte Donald Trump, vor fi restabilite ca parte a noii sale politici de "libertate de exprimare".

Utilizatorii se revoltă împotriva noilor politici, forţându-l pe Musk să oprească serviciul de abonament cu marcaj albastru, iar Ye nu rezistă mai mult de două săptămâni înainte de a fi dat din nou afară de pe platformă după ce a postat pe Twitter o imagine cu o svastică combinată cu Steaua lui David.

Lucrurile ajung la un punct culminant la mijlocul lunii decembrie, când miliardarul suspendă conturile mai multor jurnalişti, acuzându-i că au împărtăşit informaţii private despre locul unde se află el şi familia sa. Măsura este condamnată atât de Naţiunile Unite, cât şi de Uniunea Europeană, aceasta din urmă ameninţând cu sancţiuni.

La 19 decembrie, Musk lansează un sondaj pe Twitter în care întreabă dacă ar trebui să demisioneze din funcţia de director general şi promite să respecte rezultatele sondajului. 57,5 la sută dintre utilizatori votează pentru, iar Musk anunţă că va demisiona imediat ce va găsi pe cineva "suficient de nebun" pentru a accepta postul.

Busculada mortală de Halloween, din Coreea de Sud

La 29 octombrie, în timp ce zeci de mii de petrecăreţi se adună pe străzile înguste ale popularului cartier Itaewon din Seul pentru a sărbători Halloween-ul, se produce o busculadă uriaşă care se soldează cu peste 150 de morţi - majoritatea adolescenţi sau tineri de 20 de ani - şi cu aproape 200 de răniţi.

Deşi nu a fost identificat un motiv anume pentru a explica ce a dus la aglomeraţia fatală, martorii spun că aceasta a avut loc după ce tinerii au luat-o pe o străduţă deosebit de îngustă şi înclinată, care nu avea căi de evacuare, ceea ce a făcut ca oamenii să fie practic prinşi ca într-o menghină.

Incidentul este cel mai sângeros din Coreea de Sud de la scufundarea feribotului Sewol în 2014, când au murit 304 persoane, în principal elevi de liceu.

China renunță la politica zero-covid

La 7 decembrie, China anunţă că va relaxa prevederile cele mai stricte ale politicii sale draconice "zero Covid". Această decizie vine la doar o săptămână după ce ţara comunistă devenise scena celor mai mari demonstraţii din ultimele decenii, oamenii ieşind pe străzile din întreaga ţară pentru a protesta faţă de măsurile aspre de control şi de închidere, care au separat familii şi chiar au provocat moartea unor persoane.

Ca parte a noilor reguli, persoanele care au fost testate pozitiv pentru Covid-19, dar care au doar simptome uşoare, au acum permisiunea de a se izola acasă, lockdown-urile sunt limitate la zone mai restrânse decât cartiere şi oraşe întregi; iar testele în masă se aplică doar în zonele "cu risc ridicat". Regulile de relaxare înseamnă, totodată, că cetăţenii chinezii pot călători mai liber.

Vestea este întâmpinată cu bucurie, dar şi cu teamă, deoarece chinezii au respectat regulile stricte timp de aproape trei ani.

La sfârşitul lunii decembrie, China se confrunta cu un revers uriaş: aproximativ 37 de milioane de persoane sunt raportate ca fiind infectate cu Covid-19 într-o singură zi. Procesele-verbale ale unei reuniuni interne a Comisiei Naţionale de Sănătate din China arată, de asemenea, că aproximativ 248 de milioane de persoane, adică aproximativ 18% din populaţie, ar fi fost infectate de la începutul lunii decembrie.

O realizare epocală în domeniul fuziunii nucleare

La 13 decembrie, Departamentul de Energie al SUA anunţă o "descoperire ştiinţifică majoră": Cercetătorii americani au reuşit să producă mai multă energie din fuziune decât energia laserului folosit pentru a o induce.

Vestea este preluată în titlurile presei din întreaga lume, deoarece această descoperire ar putea răspunde nevoii disperate a lumii de a dispune de o sursă de energie curată şi nelimitată pentru a pune capăt dependenţei de combustibilii fosili. În afară de faptul că fuziunea nu produce emisii de carbon în timpul funcţionării, aceasta are şi multe alte avantaje: nu prezintă niciun risc de dezastru nuclear şi produce mult mai puţine deşeuri radioactive.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"