Situaţie confuză în Bosnia și Herțegovina după alegerile prezidențiale. Doi lideri rivali au revendicat victoria
Confuzia domnea luni dimineaţa în Bosnia şi Herţegovina (BiH), unde doi lideri rivali sârbi au revendicat o victorie crucială într-un scrutin complex care riscă să agraveze situaţia politică fragilă din această ţară balcanică, informează AFP.
Alegerile multiple de duminică au adus eşecuri, victorii zdrobitoare şi o decizie surpriză din partea Înaltului Reprezentant al ONU pentru BiH, Christian Schmidt care ar putea aduce şi mai multă instabilitate în BiH, ţară divizată pe linii etnice.
Comisia Electorală a continuat numărătoarea voturilor până târziu în noapte. Rivala lui Milorad Dodik, Jelena Trivic, din partea Partidului Progresului Democratic, s-a grăbit însă să îşi declare victoria în cursa pentru preşedinţia entităţii sârbe Republicii Srspka (RS), după o campanie electorală cu tentă naţionalistă în care a promis că va eradica corupţia."Este victoria poporului", a spus ea înainte de a ieşi pe străzile din Banja Luka, capitala RS, pentru a sărbători."Aceasta nu trebuie să reprezinte victoria mea personală, ci mai degrabă o victorie a RS".
Milorad Dodik, care urmăreşte să obţină un al treilea mandat ca preşedinte al RS, a respins afirmaţia rivalei sale şi a spus că aşteaptă rezultatele finale."În ceea ce mă priveşte, am câştigat, dar aşteptăm. Mă aştept la o diferenţă de 40.000 de voturi în favoarea mea", a spus el, acuzând tabăra adversă de lipsă de "seriozitate".
BiH este guvernată de un sistem disfuncţional creat prin Acordurile de pace de la Dayton care au pus capăt războiului intercomunitar în 1995. Ţara este împărţită între RS şi o federaţie croato-musulmană, iar puterea centrala slabă este adesea paralizată.
La aproape trei decenii de la conflictul care s-a soldat cu 100.000 de morţi, principalele partide au exploatat diviziunile etnice pentru a păstra puterea. În acest context, aproape 500.000 de persoane au părăsit ţara de la ultimul recensământ din 2013, când BiH avea 3,5 milioane de locuitori, potrivit estimărilor unui ONG local.
Milorad Dodik, reprezentantul sârb în exerciţiu al preşedinţiei tripartită a BiH, şi-a înmulţit în ultimele luni ameninţările secesioniste, atitudine care i-a adus sancţiuni din partea Washingtonului şi a Londrei, şi a repetat în acelaşi timp obsesiv că BIH este o ţară "eşuată".
Zeljka Cvijanovic, o juristă în vârsta de 55 de ani şi membră a SNSD, partidul lui Dodik, de care este foarte apropiată, îi va urma acestuia ca reprezentant sârb în cadrul preşedinţiei colegiale a ţării, victoria sa nefiind contestată.
În comunitatea musulmană, Bakir Izetbegovic, liderul formaţiunii naţionaliste SDA, care domină viaţa politică de zeci de ani, şi fiul primului preşedinte al Bosniei independente, a suferit o înfrângere zdrobitoare. El a candidat pentru locul ce revine comunităţii musulmane în cadrul preşedinţiei tripartite împotriva unui candidat susţinut de 11 partide de opoziţie. Denis Becirovic (46 de ani), un profesor de istorie social-democrat, care militează pentru o Bosnie "pro-europeană şi unită", a obţinut 56% din voturi faţă de contracandidatul său, care a obţinut 39%, potrivit rezultatelor preliminare.
De partea croată, victoria zdrobitoare a lui Zeljko Komsic, care obţine al patrulea mandat în cadrul preşedinţiei colegiale, ar putea provoca noi tulburări. Susţinător al unei Bosnii "cetăţeneşti", el este apreciat de musulmani, dar este respins de un număr important de croaţi, care îi neagă orice legitimitate de a reprezenta această comunitate.
De luni de zile, partidele croate în frunte cu HDZ-ul conservator cer o modificare a regulilor electorale care permit bosniacilor, majoritari demografic în cadrul entităţii comune, să aleagă de facto membrul croat în preşedinţia colegială. Cer, de asemenea, noi mecanisme de alegere a reprezentanţilor lor în camera superioară a federaţiei, pe care bosniacii le refuză.
Imediat după închiderea urnelor, Înaltul Reprezentant Christian Schmidt a anunţat reforme în entitatea croato-musulmană în care nu s-a putut desemna un guvern după ultimele alegeri din 2018 din cauza dezacordurilor dintre cele două comunităţi.
"Aceste măsuri urmăresc să îmbunătăţească funcţionalitatea (entităţii) şi să asigure implementarea promptă a rezultatelor alegerilor", a spus într-un comunicat de presă Christian Schmidt.
