Șeful NATO nu crede că Rusia se retrage: ”Suntem pregătiți pentru ce este mai rău”
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat, miercuri, că aliații sunt pregătiți pentru ”ceea ce este mai rău” în cazul Rusiei, care, deși a anunțat că își retrage trupele de la granița Ucrainei, în realitate se întâmplă exact invers.
”Nu am văzut nicio retragere a forțelor rusești și, desigur, acest lucru contrazice mesajul și eforturile diplomatice, așa că rămâne de văzut dacă există o retragere a Rusiei.” - a spus șeful NATO la Bruxelles, unde are loc o Reuniune a miniştrilor apărării din ţările membre, la care participă și președintele României, Klaus Iohannis.
”Vedem că ei au crescut numărul trupelor și mai multe trupe sunt pe drum, așa că deocamdată nu vedem dezescaladare, dar, desigur, auzim mesajele privind diplomația și suntem gata să ne așezăm la masa eforturilor diplomatice cu Rusia.” - a declarat oficialul NATO înainte să înceapă summit-ul.
”Până acum nu am văzut o dezescaladare a Rusiei, dar, desigur, monitorizăm îndeaproape ceea ce fac. Dacă vor începe să-și retragă forțele, atunci vom primi cu plăcere acest lucru, dar rămâne de văzut. Ei și-au mutat mereu forțele înainte și înapoi. Vrem să confirmăm o adevărată retragere.” - a mai spus el.
Va adera Ucraina la NATO (motivul supărării Rusiei)?
Stoltenberg a fost întrebat de jurnaliști cum comentează declarațiile recente ale cancelarului german Olaf Scholz, care a susținut luni, într-o conferință de presă organizată la Kiev împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski că aderarea Ucrainei la NATO nu este un punct aflat ”pe agendă”.
Ucraina nu este membră a Alianţei nord-atlantice, dar la summitul NATO din 2008 i s-a oferit perspectiva aderării, ceea ce ar aduce alianţa condusă de SUA chiar la graniţa Rusiei.
În replică, șeful NATO a spus acum că nu decide Rusia cine trebuie să facă parte din NATO.
”Mesajul meu este că acest lucru îl vor decide cei 30 de aliați. Nu decide Rusia cine este membru al NATO sau nu, este o chestiune de principii, toți aliații au spus clar acest lucru. Asta este despre respectarea dreptului fiecărei națiuni, să-și aleagă calea, fie că dorește să fie partener NATO fie că nu vrea să facă parte din NATO”, - a spus secretarul general al NATO.
Șeful NATO, despre Rusia: ”Suntem pregătiți și pentru ce e mai rău”
Cât despre așa zisa retragere a trupelor Rusiei de la granița cu Ucraina, Stoltenberg spune că, de fapt, numărul soldaților ”tot crește”.
Jens Stoltenberg: ”Vedem o prezență militară masivă la granița cu Ucraina, dar vedem și mesaje de la Moscova, că ar da diplomației o șansă. Noi suntem pregătiți să ne întâlnim cu ei, să vorbim, să găsim o soluție diplomatică, dar suntem pregătiți și pentru ce e mai rău, așa că lucrăm pentru o soluție politică, dar suntem pregătiți și pentru ce e mai rău, în cazul în care Rusia invadează din nou Ucraina.”
Reporter: Biden a spus aseară că vedem 150.000 de soldați la graniță, dumneavoastră spuneți 100.000. Care cifră este corectă până la urmă?
Jens Stoltenberg: ”Am discutat despre 100.000 de soldați, dar a fost o creștere progresivă, așa că vedem că acest număr crește și tot crește, continuă să crească. Așa că eu cred că cel mai bun lucru este să monitorizăm îndeaproape ceea ce face Rusia. Le cerem să facă ceea ce spun, și anume să deezcaladeze situația, să își retragă trupele.”
Summit la Bruxelles. Miniştrii apărării din NATO discută despre consolidarea prezenţei militare în Europa de Sud-Est
Miniştrii apărării din ţările NATO se întrunesc miercuri şi joi la Bruxelles, pe fondul avertismentelor SUA privind iminenţa unei invazii militare ruse în Ucraina, ei urmând să prezinte un plan detaliat ce prevede crearea unor noi grupuri de luptă în Europa de Sud-Est, iar o decizie finală să fie luată în cursul primăverii, informează euractiv.com, potrivit Agerpres.
Planul ar putea duce la crearea a patru grupuri tactice multinaţionale în Europa de Sud-Est, formate fiecare din 1.000 de militari, în Bulgaria şi Romania, şi posibil în Slovacia şi Ungaria, ca răspuns la concentrarea militară rusă la frontiera cu Ucraina, conform unor diplomaţi din NATO.
În prezent NATO are trupe prin rotaţie în Europa de Est, o prezenţă aşa-numită constantă, dar nu permanentă, notează euractiv.com
Ca răspuns la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014, NATO a înfiinţat patru grupuri de luptă în Estonia, Lituania, Letonia şi Polonia. Ele sunt susţinute de tancuri, apărare aeriană şi unităţi de supraveghere şi informaţii şi sunt formate din 1.500 de trupe prin rotaţie.
În ultimele săptămâni, mai multe ţări aliate au anunţat că vor participa la consolidarea flancului estic al NATO.
Secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, afirmase că NATO va analiza ''o ajustare pe termen mai lung a posturii, printre care luarea în considerare a (creării) unui grup de luptă în România''.
Afirmaţia sa a avut ecou în această săptămână din partea ambasadorului SUA la NATO, Julianne Smith, care a declarat marţi că miniştrii apărării din statele NATO vor discuta despre 'îmbunătăţiri suplimentare'', fără a oferi alte detalii.
Franţa s-a oferit să conducă grupul tactic din România, în timp ce un astfel de grup ar putea fi găzduit şi de Bulgaria. Premierul bulgar Kiril Petkov a anunţat că ţara sa este pregătită să accepte trupe din ţările NATO, dar în cadrul unui batalion alături de trupe bulgare. ''Dacă este luată decizia de a desfăşura trupe NATO în flancul estic, guvernul bulgar crede că această măsură ar trebui să fie implementată cu trupe bulgare'', a explicat Petkov.
Rămâne de văzut dacă şi Ungaria va fi de acord să găzduiască un astfel grup de luptă, ţinând cont de apropierea dintre premierul Viktor Orban şi Moscova, notează sursa citată.
În acelaşi timp, orice noi desfăşurări de trupe aliate ar veni împotriva cererilor Rusiei ca NATO să-şi retragă trupele din Europa de Est până la poziţiile din 1997.
Etichete: Jens Stoltenberg, NATO, Rusia, Ucraina,
