Şefa guvernului francez, Elisabeth Borne, a demisionat. Cine i-ar putea lua locul
Premierul francez Elisabeth Borne şi-a prezentat demisia, iar Emmanuel Macron a acceptat-o, a anunţat luni seara Palatul Élysée, informează presa franceză.
"Doamnă prim-ministru, dragă Elisabeth Borne, munca dumneavoastră în serviciul naţiunii noastre a fost exemplară în fiecare zi", a scris Emmanuel Macron pe X. "Aţi pus în aplicare proiectul nostru cu curajul, angajamentul şi determinarea femeilor de stat. Din toată inima mea, vă mulţumesc", a scris preşedintele francez.
Élisabeth Borne "va asigura, împreună cu membrii guvernului, gestionarea afacerilor curente până la numirea noului guvern", a precizat Palatul Élysée într-un comunicat.
Alegeri 2024
21:23
Ciolacu reafirmă că, dacă este ales preşedinte, l-ar desemna premier pe Bolojan şi că îşi doreşte o coaliţie cu PNL
20:58
Marcel Ciolacu este favorit clar pentru câștigarea alegerilor pe platforma pe care s-a pariat masiv în favoarea lui Trump
17:04
Cum văd străinii alegerile prezidențiale din România. ”De 20 de ani trebuie să alegem răul cel mai mic”
16:02
George Simion, președintele AUR, a votat la Roma: „Vin aici să votez din respect pentru toţi românii”
Elisabeth Borne, funcţionar public de carieră, a servit numeroşi miniştri ai Partidului Socialist înainte de a se alătura guvernului lui Emmanuel Macron. Borne a fost numită prim-ministru în mai 2022. În vârstă de 62 de ani, ea a fost doar a doua femeie care a ocupat această funcţie în Franţa.
Contextul schimbării din funcție a premierului
Înlocuirea sa era aşteptată, în timp ce preşedintele Emmanuel Macron încearcă să dea un nou impuls celui de-al doilea mandat al său, înaintea alegerilor pentru Parlamentul European şi a Jocurilor Olimpice pe care Parisul le va găzdui în această vară.
Schimbarea premierului vine după un an marcat de crize politice declanşate de reformarea contestată a sistemului de pensii şi de legile privind imigraţia. De asemenea, are loc cu doar cinci luni înainte de alegerile pentru Parlamentul European, în care se aşteaptă ca euroscepticii să obţină victorii fără precedent într-un moment de nemulţumire publică generalizată din cauza creşterii costului vieţii şi a eşecului guvernelor europene de a reduce fluxurile de migraţie. În Franţa, sondajele de opinie arată că partidul lui Macron se află în urma celui de extremă-dreapta condus de Marine Le Pen cu aproximativ opt până la zece puncte procentuale, potrivti News.ro.
Speculaţiile cu privire la o remaniere guvernamentală au fost numeroase în săptămânile care au urmat după ce adoptarea la limită în parlament a unor reguli mai stricte privind imigraţia a scos la iveală fisuri profunde în majoritatea centristă a lui Macron. Macron însuşi a promis un nou imbold politic.
Cine i-ar putea lua locul lui Elisabeth Borne
Deocamdată, Macron nu a anunţat cine va fi succesorul lui Elisabeth Borne. Printre cei citaţi ca potenţiali candidaţi pentru postul de prim-ministru se numără ministrul educaţiei, Gabriel Attal, în vârstă de 34 de ani, şi ministrul apărării, Sebastien Lecornu, în vârstă de 37 de ani. Oricare dintre aceştia ar fi cel mai tânăr prim-ministru francez din istorie.
Ministrul de finanţe Bruno Le Maire şi fostul ministru al agriculturii Julien Denormandie au fost, de asemenea, menţionaţi de specialişti ca posibile opţiuni.
Schimbarea prim-ministrului nu va duce neapărat la o schimbare de direcţie politică, ci mai degrabă va semnala dorinţa de a depăşi impasul politic după legile privind pensiile şi imigraţia şi de a se concentra pe noi priorităţi, inclusiv atingerea nivelului de ocupare deplină a forţei de muncă, notează Reuters.
Macron şi guvernul său condus de Borne au făcut eforturi mari să se descurce cu un parlament eterogen, pentru a trece legile, mai ales de când preşedintele a pierdut majoritatea absolută la scurt timp după ce a fost reales pentru un al doilea mandat în 2022. Consilierii preşedintelui francez subliniază însă că acesta a reuşit să treacă cele mai dificile părţi ale programului său economic în primul an şi jumătate al celui de-al doilea mandat, în ciuda lipsei unei majorităţi absolute, şi că viitoarele reforme, de exemplu în domeniul educaţiei şi al eutanasiei, vor fi mai consensuale.
Decizia lui Macron de a utiliza puterile executive, anul trecut, pentru a adopta creşterea contestată a vârstei de pensionare la 64 de ani a declanşat săptămâni de proteste violente.
Este probabil ca remanierea să intensifice cursa din tabăra lui Macron pentru a-i succeda la următoarele alegeri prezidenţiale din 2027, fostul prim-ministru Edouard Philippe, ministrul de interne Gerard Darmanin şi Bruno Le Maire fiind văzuţi ca potenţiali candidaţi.
