Scenariu de groază al serviciilor secrete germane. Rusia ar putea ataca alianța NATO în următorii 2 ani, până în 2026

rusia tari nato
Colaj foto: Imago/Getty

Rusia se pregătește pentru un conflict pe scară largă cu Occidentul până în 2026, se arată într-un raport secret al serviciilor secrete germane, consultat de Business Insider și citat de Daily Mail.

O nouă analiză șocantă avertizează asupra unei "intensificări semnificative" a producției de armament rusesc, care ar putea duce la "dublarea puterii militare a Rusiei în următorii cinci ani" și la un război pe teritoriul NATO încă din 2026.

Proiecțiile privind intensificarea cursei înarmărilor din partea Rusiei au determinat serviciile de informații să concluzioneze că un atac mai adânc în Europa în următorii doi ani 'nu mai poate fi exclus', potrivit publicației citate.

Se crede că NATO împărtășește îngrijorări similare cu privire la recentele escaladări, dar nu vede Occidentul neapărat antrenat într-un conflict direct cu Rusia, potrivit Business Insider.

Agențiile germane nu au făcut încă declarații publice, se arată în raport.

Citește și
armata norvegiana
Norvegia alocă cele mai mari fonduri pentru armată de la Al Doilea Război Mondial. Unde ar începe un conflict cu Rusia

Dar tensiunile au crescut în ultimele săptămâni, alegerile prezidențiale ale lui Putin din acest weekend fiind subminate de demonstrații furioase și atacuri din Ucraina, iar președintele francez Emmanuel Macron încă refuză să excludă trimiterea de trupe în est pentru a întâmpina frontal invazia sângeroasă a Rusiei.

Desfășurarea de rachete în vestul Rusiei, reorganizarea armatei, mișcările de trupe și extinderea producției de armament sunt toate menționate în concluzia alarmantă a serviciilor de informații germane, potrivit publicației.

Aceștia susțin că, într-un interval de doi ani, Rusia ar putea ataca cel puțin o parte din teritoriul NATO la vest de Ucraina, cum ar fi statele baltice sau Finlanda.

La începutul acestui an, grupul T-Intelligence a estimat că Rusia a considerat anul 2024 drept "punctul de trecere pentru obținerea unei victorii complete", urmărind să ducă războiul la un punct culminant între 2025 și 2027.

De asemenea, aceștia au remarcat că, în ciuda pierderilor intense de pe front, industria de apărare a Rusiei este 'pregătită să continue să intensifice producția în domenii cruciale', inclusiv construirea de noi tancuri, vehicule blindate, muniții de pândă, drone, muniție de artilerie și kituri de bombe cu planare.

De asemenea, Rusia ar urma să înregistreze o 'redresare moderată' a producției de rachete cu rază lungă de acțiune în 2024.

Numai în acest an, Moscova se așteaptă să cheltuiască aproximativ 140 de miliarde de dolari pentru apărare, adică aproximativ 7,1% din PIB. Cheltuielile pentru apărare vor absorbi aproximativ 35% din bugetul de stat din 2024 - cu 30% mai mult decât în 2023.

Se estimează că Ucraina va cheltui 44 de miliarde de dolari pentru apărare în acest an, adică aproximativ 22,1% din PIB, 50,54% din bugetul de stat.

Ucraina primește, de asemenea, un ajutor semnificativ din străinătate, dar există scepticism în legătură cu cât de mult este posibil să se convină, actorii politici confruntându-se în ceea ce privește sprijinul pentru donații mari.

Miercuri, SUA au declarat că vor trimite Ucrainei un ajutor de aproximativ 300 de milioane de dolari, primul pachet de securitate anunțat de Departamentul Apărării din decembrie.

Dar acest lucru se întâmplă în condițiile în care ajutorul de aproximativ 60 de miliarde de dolari este blocat de opoziția republicanilor într-un moment critic pentru război.

Pe măsură ce presiunea crește, Emmanuel Macron, președintele Franței, a adoptat o poziție mult mai dură față de Rusia, refuzând să renunțe la comentariile potrivit cărora ar trimite trupe în Ucraina dacă va fi nevoie.

La sfârșitul lunii februarie, Putin l-a avertizat pe Macron că, dacă Franța va trimite trupe în Ucraina, acestea vor avea aceeași soartă ca și Grand Armee a lui Napoleon Bonaparte, a cărei invazie din 1812 s-a încheiat cu o înfrângere uluitoare și cu pierderi uriașe.

Joi, președintele francez a reafirmat că securitatea Europei este "în joc" în Ucraina, adăugând că o victorie a Rusiei ar "reduce credibilitatea Europei la zero".

Institutul Kiel notează că Franța a angajat cheltuieli de 1,79 miliarde de euro pentru Ucraina, adică 0,067% din PIB.

De la începutul războiului, Marea Britanie a alocat 15,66 miliarde de euro pentru Ucraina, adică 0,55% din PIB.

De asemenea, Germania a promis o sumă semnificativă pentru apărarea Ucrainei, oferind un ajutor de 22 de miliarde de euro, adică 0,57% din PIB.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a avertizat în ianuarie că Rusia ar putea ataca un stat membru NATO în termen de cinci până la opt ani.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat, de asemenea, membrii NATO să fie pregătiți pentru o confruntare de zeci de ani cu Rusia, dacă va fi necesar.

NATO continuă să desfășoare cel mai mare set de exerciții comune de la Războiul Rece încoace, cu exercițiul Steadfast Defender 24, care reunește aproximativ 90.000 de soldați din toate cele 32 de țări pentru a se antrena împreună.

Portavionul britanic HMS Prince of Wales, de 65.000 de tone, a fost fotografiat la începutul acestei săptămâni conducând o flotilă de nave din SUA, Spania, Norvegia, Italia, Germania și Franța.

Șase F18 finlandeze și două JAS-39 suedeze au participat, de asemenea, la un survol aerian.

Exerciții pe uscat, pe mare și în aer au avut loc de-a lungul coastei arctice din Norvegia în această săptămână, implicând peste 20.000 de soldați, mai mult de 50 de fregate, submarine și alte nave, precum și aproximativ 110 avioane de luptă, elicoptere și alte aeronave.

În ciuda demonstrației de forță, experții militari au avertizat că Marea Britanie este foarte slab pregătită pentru conflict.

Slăbiciunile din forțele armate britanice au fost accentuate și mai mult de bugetul de primăvară din acest an, după ce cancelarul Jeremy Hunt a refuzat să aloce bani suplimentari pentru forțele armate britanice.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Macron trage un semnal de alarmă: „Dacă Ucraina pierde războiul, Rusia va amenința România și Moldova”
Macron trage un semnal de alarmă: „Dacă Ucraina pierde războiul, Rusia va amenința România și Moldova”

Emmanuel Macron merge, vineri, în Germania pentru a purta discuții cu Olaf Scholz despre situația din Ucraina. Li se va alătura, mai târziu, și premierul Poloniei.

Norvegia alocă cele mai mari fonduri pentru armată de la Al Doilea Război Mondial. Unde ar începe un conflict cu Rusia
Norvegia alocă cele mai mari fonduri pentru armată de la Al Doilea Război Mondial. Unde ar începe un conflict cu Rusia

Norvegia va face cele mai mari alocări bugetare pentru armată de la Al Doilea Război Mondial, a anunțat premierul Jonas Gahr Store. Totuși, ministrul Apărării atrage atenția că un conflict cu Rusia ”nu va începe neapărat pe câmpul de luptă”.

 

Kremlinul, după lansarea exerciţiului militar Steadfast: NATO este o ameninţare la adresa Rusiei
Kremlinul, după lansarea exerciţiului militar Steadfast: NATO este o ameninţare la adresa Rusiei

NATO reprezintă o ameninţare la adresa Rusiei, denunţă miercuri Kremlinul, în contextul în care Alianţa Nord-Atlantică a lansat săptămâna trecută cel mai mare exerciţiu militar de la Războiul Rece încoace - denumit ”Steadfast”, relatează AFP.

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.