Scandalul PRISM. Google, Facebook si Microsoft cer voie guvernului sa arate ca n-au nimic de ascuns

Conform BBC News, in acest fel, cei 3 giganti ai online-ului vor sa arate lumii ca nu au nimic de ascuns si ca scandalul PRISM, privind supravegherea telefoanelor si a email-urilor, este nejustificat. Aceasta miscare vine la putin timp dupa ce au aparut informatii potrivit carora autoritatile americane ar avea acces direct la noua dintre cele mai mari servere ale firmelor de tehnologie din SUA, inclusiv Google si Apple.

Google a reactionat, afirmand ca zvonul este "neadevarat", dar precizand ca daca s-ar fi facut publice solicitarile guvernului american nu ar mai fi aparut aceste speculatii.

Pe de alta parte, administratia lui Barack Obama a confirmat existenta acestor programe de supraveghere.

David Drummond, directorul departamentului juridic al Google, a trimis o solicitare procurorului general al SUA in care cere permisiunea de a da publicitatii "cererile serviciilor nationale de securitate, inclusiv cele ale actului FISA (Foreign Intelligence Surveillance Act)" - document care reglementeaza colectarea datelor personale fizice si electronice de catre serviciile de informatii externe.

"Aceste cereri transmise catre Google ar arata in mod clar ca pozitia noastra fata de aceste solicitari este departe de acuzatiile care s-au facut. Google nu are nimic de ascuns." - se arata in solicitarea transmisa procurorului general al SUA, citata de BBC News.

Microsoft a afirmat, de asemenea, ca o mai mare transparenta in privinta acestor cereri ale administratiei Obama "ar ajuta comunitatea sa inteleaga si sa discute despre aceste probleme importante".

Ted Ullyot, consultant juridic general al Facebook, a declarat ca cea mai mare retea de socializare din lume vrea sa ofere "o imagine completa a cererilor guvernamentale pe care le-am primit si felul in care am raspuns noi".

Controversatul program de supraveghere, cunoscut sub numele de PRISM, a iesit in lumina publica a reflectoarelor saptamana trecuta, dupa dezvaluirile facute de un fost angajat al CIA, Edward Snowden.

Edward Snowden, un american in varsta de 29 de ani care a fost un colaborator al NSA, a dezvaluit ca este sursa scurgerilor de informatii despre programul secret de monitorizare a comunicatiilor electronice. Snowden a argumentat ca a facut aceste dezvaluiri pentru ca nu putea permite Administratiei americane sa "distruga viata privata, libertatea Internetului si libertatile fundamentale ale cetatenilor".

The Guardian si The Washington Post au dezvaluit saptamana trecuta doua programe secrete NSA bazate pe colectarea de date telefonice si pe Internet. Un purtator de cuvant al Biroului Directorului Serviciilor Nationale americane de Informatii (DNI) a anuntat ca acest caz a fost trimis pentru investigatii penale la Departamentul Justitiei.

Intre timp, Edward Snowden ar fi disparut, luni, de la hotelul Mira, in care era cazat, la Hong Kong, relateaza BBC News online.

Pe de alta parte, o petitie postata pe site-ul Casei Albe, care reclama iertarea imediata a lui Snowden, a adunat peste 30.000 de semnaturi. De asemenea, un sondaj de opinie comandat de The Washington Post sugereaza ca majoritatea americanilor considera ca programul federal de supraveghere telefonica dezvaluit saptamana trecuta este un mijloc "acceptabil" de ancheta asupra unor amenintari "teroriste", chiar daca aduce atingere vietii private.

Snowden a fugit in Hong Kong pe 20 mai. In opinia lui julien Assange, situatia tanarului este "foarte, foarte grava". "Trebuie sustinut de alte tari", a subliniat fondatorul WikiLeaks.

Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, l-a calificat drept "erou" pe americanul aflat la originea scurgerilor de informatii despre programul de supraveghere electronicã a comunicatiilor, precizand ca a avut contacte indirecte cu anturajul acestuia, relateaza AFP. "Edward Snowden este un erou care a informat publicul in legatura cu unele dintre cele mai grave lucruri din acest deceniu, mai precis despre supravegherea comunicatiilor la scara larga", a declarat Julian Assange, aflat in ambasada Ecuadorului din Londra.

Edward Snowden a finantat cu o suma modesta campania lui Ron Paul la presedintia SUA in 2012

Sursa scurgerii de informatii despre programe secrete americane de supraveghere, Edward Snowden, pare ca ar fi contribuit cu o suma modesta, in 2012, la campania prezidentiala a lui Ron Paul, un ultraliberal aparator al libertatilor individuale, care l-a sustinut public luni, relateaza AFP.

Potrivit unor date publice disponibile pe site-ul Comisiei electorale americane (FEC), un anumite "Edward Snowden" i-a donat, in doua randuri, suma de cate 250 de dolari lui Ron Paul, in martie si mai 2012, in cursul campaniei pentru alegerile primare republicane. Una dintre donatii arata ca donatorul era angajat Dell, ca Snowden. Cealalta ofera o adresa in Hawaii, unde a locuit Snowden.

Ron Paul, care a fost membru al Camerei Reprezentantilor pana in noiembrie, a abandonat in mai 2012 cursa pentru obtinerea nominalizarii, obtinuta pana la urma de Mitt Romney. Un promotor al tendintei libertariene, Ron Paul dispunea de o baza electorala alcatuita din tineri foarte motivati. Motto-ul sau este apararea intransigenta a libertatilor individuale si reducerea la minimum a rolului statului.

Republicanul l-a laudat luni pe Edward Snowden si pe jurnalistul Glenn Greenwald, de la cotidianul The Guardian, pentru dezvaluirea amplorii supravegherii realizate de agentia de spionaj americana NSA. "Ar trebui sa fim recunoscatori ca oameni ca Edward Snowden si Glenn Greenwald, care asista la nedreptati comise de propriul lor Guvern, vorbesc in pofida riscurilor", a scris Ron Paul pe site-ul sau, Campaign for Liberty.

"Ei au adus un mare serviciu americanilor dezvaluind adevarul despre ceea ce face Guvernul nostru in secret", a adaugat el.

Socat de existenta acestor programe, fiul lui Ron Paul, senatorul Raul Paul, si-a anuntat duminica intentia de a intenta o actiune colectiva in justitie impotriva statului federal, pentru care spera sa obtina sustinerea a zece milioane de americani. El s-a remarcat in martie pentru ocuparea, timp de 13 ore in care a vorbit neintrerupt, a hemiciclului Senatului american, in semn de protest fata de politica opaca a administratiei Barack Obama in privinta avioanelor fara pilot.