Sărbătoare la Moscova, după ce lui "Putin i-a fost servit capul lui Draghi". Premierul, lovit de rusofilia aliaților săi
Momentul prăbușirii coaliției de guvernământ, din Italia, nu putea pica mai prost.
Într-o Europă zguduită de război, de criza energetică și de inflație galopantă, instabilitatea de la Roma fragilizează și mai mult capacitatea continentului de a ieși teafăr din această criză.
Unitatea și solidaritatea blocului comunitar sunt puse sub semnul întrebării și de refuzul statelor din sud de a reduce consumul de gaze cu 15%, așa cum a propus Comisia Europeană.
Criza politică de la Roma împinge Italia, dar și întreaga Europă într-o zonă de puternice turbulenţe economice şi geopolitice.
Fragilizată de pandemie, de colosala sa datorie publică şi de dobânzile prohibitive, Italia contează pe cele 200 de miliarde de euro din planul de urgenţă european post-pandemie in care este, împreună cu Spania, primul beneficiar. Mario Draghi, fost preşedinte al Băncii Centrale Europene, era considerat la Bruxelles garantul unor reforme menite să repună pe şine Italia, percepută ca veriga slabă a zonei euro.
Italia speră la ajutorul Băncii Centrale Europene
Lorenzo Castellani, profesor de științe politice la Universitatea LUISS din Roma: „Este foarte probabil ca Banca Centrală Europeană (BCE) să crească dobânzile, iar asta va pune o mare presiune pe datoria publică a Italiei. Și, fără guvernul Draghi, va fi mult mai dificil să gestionăm riscurile. Vom avea nevoie de sprijinul BCE ca să evitam o criză sistemică”.
Furtună perfectă a fost declanşată de Forza Italia, partidul de dreapta al lui Silvio Berlusconi, de Liga- formaţiunea de extrema dreaptă a lui Matteo Salvini şi de formaţiunea populistă antisistem Mişcarea 5 Stele (M5S), care au refuzat să participe la votul de încredere cerut de Draghi în Senat.
Susținând ferm sancțiunile europene împotriva Moscovei, Draghi s-a lovit de rusofilia aliaţilor săi de circumstanţă, în special Liga şi Forza Italia.
La Moscova "se ţin toasturi" pentru că lui "Putin i-a fost servit capul lui Draghi", declara încă de săptămâna trecută ministrul italian de Externe, Luigi di Maio.
Demisia lui Draghi, în momentul în care cancelarul Scholz e slabit de criza energetică, iar preşedintele Macron - de pierderea majorităţii parlamentare – reprezintă un şoc major pentru Bruxelles.
Citește și UE şi NATO se tem de un guvern de extremă-dreapta în Italia, pe fondul războiului din Ucraina
Ministrul german al Economiei și Climei, Robert Habeck: „Rusia se folosește de puterea ei excesivă ca să șantajeze Europa și Germania”.
Și asta nu e tot. Propunerea UE de scădere cu 15% a cosumului de gaze se confruntă cu rezistenţa mai multor guverne. Pentru a fi adoptată, propunerea are nevoie, marțea viitoarea, de votul a cel puțin 19 din cele 27 de state membre.
Deocamdată vorbim de o recomandare, dar Uniunea Europeană poate face economisirea obligatorie dacă se declară un risc substanţial de deficit de gaze.
Cel puţin 12 din 27 de state membre şi-au exprimat deja rezervele cu privirea la eventuala obligativitate.
Iar Portugalia, Spania, Italia, Polonia și Grecia au formulat opoziția totală față de planul Uniunii Europene. „Sunt țări care nu se pot proteja și acum cer ajutor”, a spus un responsabil portughez, amintind că în timpul crizei financiare a datoriilor publice din sudul Europei, nordul nu părea atât de unit.
Oficialul de la Lisabona a subliniat ca planul Uniunii nu ține seamă de nevoile hidroenergetice specifice ale Spaniei și Portugaliei, care, din cauza secetei actuale, sunt obligate să producă mai multă electricitate prin intermediul centralelor pe gaz.
La rândul său, chiar înainte să demisioneze, Mario Draghi a fost în Algeria ca sa încheie un acord de aprovizionare a Italiei cu gaze naturale.
Iar Polonia și-a umplut instalațiile de stocare a gazelor naturale la 98% din capacitate. Nici pe solidaritatea Ungariei nu se poate conta.
Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe: „Guvernul maghiar și-a anunțat interesul de a achiziționa cantități suplimentare de gaz în acest an. Cererea va fi imediat luată în considerare”.
Moscova a redus deja exporturile de gaze naturale către țările membre ale Uniunii Europene, Germania fiind printre cele mai vulnerabile.
Șefa diplomației germane a avertizat că sunt posibile "revolte populare", în cazul unei sistări complete a livrărilor de gaze rusești.
Ministrul german al economiei și climei, Robert Habeck: „Pe lângă cărbunele dur, care a fost deja readus în exploatare prin decret, vom activa și rezervele de lignit de la 1 octombrie, ca să economisim gaze generând electricitate din lignit”.
Așadar, pe lângă inflația galopantă și tensiunile sociale, obiectivele climatice reprezintă încă o victimă a războiului pornit de ruși în Ucraina.
Etichete: demisie, italia, mario draghi, Rusia, vladimir putin,
