Rusia vrea să reia negocierile de pace cu Ucraina, dar impune anumite condiții teritoriale. Care sunt acestea

armata rusa
Shutterstock

Rusia este gata să reia negocierile de pace cu Ucraina la Istanbul, a declarat miercuri un oficial al Ministerului de Externe, într-un interviu pentru agenţia rusă de ştiri TASS.

Oficialul a mai spus că la summitul din Alaksa, preşedintele american Donald Trump ar fi acceptat condiţiile teritoriale ale Moscovei pentru a accepta un armistiţiu.

Nu au mai avut loc discuţii faţă în faţă între cele două părţi de la întâlnirea lor din 23 iulie din oraşul turc.

TASS l-a citat pe Aleksei Polisciuk, care a declarat că oficialii turci au solicitat în repetate rânduri reluarea negocierilor de pace.

„Echipa rusă este pregătită pentru acest lucru, mingea este în terenul ucrainean”, a spus el.

Citește și
Brigitte și Emmanuel Macron
Macron: Rusia, spre deosebire de Ucraina, nu este dispusă să facă pace. Liderii europeni susțin un armistițiu imediat

Ucraina respinge afirmaţiile Kremlinului potrivit cărora ea este de vină pentru blocarea procesului de pace, în contextul în care războiul se apropie de sfârşitul celui de-al patrulea an.

La întâlnirea din 23 iulie, care a durat doar 40 de minute, partea ucraineană a propus o întâlnire în august între preşedintele Volodimir Zelenski şi preşedintele rus Vladimir Putin.

Kremlinul a declarat ulterior că Putin este dispus să se întâlnească cu Zelenski, dar numai la Moscova - o condiţie respinsă de Kiev.

Moscova confirmă că nu este dispusă să cedeze. Trump i-ar fi acceptat condițiile teritoriale

Şeful departamentului pentru ţările din CSI din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Aleksei Polisciuk, a vorbit în interviul acordat agenţiei TASS despre perspectivele reluării negocierilor cu Kievul la Istanbul, a subliniat fiabilitatea scutului nuclear al Rusiei pentru aliaţii belaruşi şi a dat asigurări, pe de altă parte, că acordurile de la Alaska dintre Trump şi Putin „nu pun sub semnul întrebării apartenenţa Crimeei, Donbasului şi Novorosiei la Rusia”, ceea ce înseamnă că Moscova cere mai mult teritoriu decât controlează în prezent ca o condiţie pentru a-şi înceta agresiunea în ţara vecină.

Polisciuk susţine că la summitul Trump-Putin din 15 august din Alaska s-a ajuns la un „compromis pentru algoritmul de soluţionare a crizei din Ucraina”, bazat pe condiţiile formulate de liderul rus Vladimir Putin încă din iunie 2024.

Acest compromis, susţine Polisciuk, a ţinut cont de propunerile pe care le-a transmis părţii ruse, cu nouă zile înainte de summit, reprezentantul special al preşedintelui SUA, Steve Witkoff.

„Americanii ne-au dat de înţeles că vor convinge Kievul să renunţe la poziţiile maximaliste şi să accepte un algoritm de compromis. A apărut speranţa că s-a reuşit trecerea la etapa de soluţionare politico-diplomatică”, a declarat oficialul rus, care apoi a dat vina pe Ucraina şi Europa pentru eşec.

„Din câte se pare, americanii au întâmpinat dificultăţi în a convinge Kievul, iar Londra şi Bruxelles-ul au început să încerce să convingă Washingtonul să renunţe la diplomaţie în favoarea unei soluţii militare a conflictului. În acest moment, aşteptăm confirmarea din partea americanilor a angajamentului lor faţă de acordurile din Alaska”, a afirmat oficialul din MAE rus.

„Doresc să subliniez că, având în vedere caracterul lor de compromis, nimeni nu pune la îndoială apartenenţa la Rusia pentru Crimeea, Donbas şi Novorossia, ale căror populaţii s-au pronunţat în favoarea reunificării cu Rusia în cadrul referendumurilor din 2014 şi 2022. Opţiunea lor este imperativă pentru toţi”, a punctat oficialul rus.

„De asemenea, este important să ne amintim că problema teritorială face parte din pachetul de soluţionare. Am spus de multe ori că pentru noi nu teritoriile sunt importante, ci oamenii. Este necesar să se elimine cauzele primare ale conflictului, readucând Ucraina la originea statalităţii sale de la începutul anilor 1990. Şi anume, să se obţină încetarea discriminării şi restabilirea drepturilor omului în Ucraina, în primul rând ale cetăţenilor ruşi şi ale vorbitorilor de limbă rusă, renunţarea la neonazism, revenirea la statutul neutru, nealiniat şi fără arme nucleare”, a adăugat Aleksei Polisciuk enumerând condiţiile maximaliste puse de Putin pentru încetarea războiului.

În prezent, Rusia controlează 19 la sută din teritoriul Ucrainei. Crimeea a fost anexată unilateral în 2014, iar după declanşarea invaziei la scară largă, în februarie 2022, Moscova a declarat regiunile ucrainene Doneţk, Luhansk, Herson şi Zaporojie drept teritorii ruse, însă nu le controlează în totalitate.

Articol recomandat de sport.ro
Reacția uluitoare a rușilor, după ce Anastasia Potapova a ales cetățenia austriacă: ”Ce a câștigat ea pentru noi?”
Reacția uluitoare a rușilor, după ce Anastasia Potapova a ales cetățenia austriacă: ”Ce a câștigat ea pentru noi?”
Citește și...
Reuters: În timp ce Moscova organizează exerciţii nucleare, Donald Trump îşi schimbă abordarea
Reuters: În timp ce Moscova organizează exerciţii nucleare, Donald Trump îşi schimbă abordarea

SUA au impus sancţiuni marilor companii petroliere ruseşti, acuzând Moscova de lipsă de angajament pentru pace în Ucraina, în timp ce Rusia a derulat un amplu exerciţiu militar cu arme nucleare.

Macron: Rusia, spre deosebire de Ucraina, nu este dispusă să facă pace. Liderii europeni susțin un armistițiu imediat
Macron: Rusia, spre deosebire de Ucraina, nu este dispusă să facă pace. Liderii europeni susțin un armistițiu imediat

Rusia, spre deosebire de Ucraina, nu a dat până acum semne că ar dori să ajungă la un acord de pace cu Kievul, a declarat marţi preşedintele francez Emmanuel Macron, într-o conferinţă de presă la Ljubljana, potrivit EFE.

 

Noua strategie pentru pace a lui Trump. Vrea să înarmeze Ucraina până când Rusia va ceda
Noua strategie pentru pace a lui Trump. Vrea să înarmeze Ucraina până când Rusia va ceda

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a cerut miercuri aliaţilor NATO să mărească achiziţiile de arme americane pentru Ucraina, după un raport ce arată o scădere bruscă a sprijinului militar în iulie şi august, potrivit Reuters.

Recomandări
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie contestă din nou la CCR legea privind pensiile speciale ale magistraților
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie contestă din nou la CCR legea privind pensiile speciale ale magistraților

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis, vineri, să sesizeze din nou Curtea Constituțională a României (CCR) în privința legii pensiilor speciale ale magistraților.

Căldură gratis în calorifere, trafic rutier ”ca afară” sau case pentru tineri. Ce promit candidații la Primăria Capitalei
Căldură gratis în calorifere, trafic rutier ”ca afară” sau case pentru tineri. Ce promit candidații la Primăria Capitalei

Energie termică gratis, fluidizarea traficului rutier sau locuințe pentru tineri. ȘtirileProTv.ro vă prezintă cele mai importante promisiuni electorale ale candidaților la alegerile pentru Primăria Capitalei, care sunt organizate în 7 decembrie 2025.

Noua strategie de securitate a SUA conţine câteva cuvinte dure la adresa Europei. Trump dezvăluie ce își dorește pentru lume
Noua strategie de securitate a SUA conţine câteva cuvinte dure la adresa Europei. Trump dezvăluie ce își dorește pentru lume

Noua strategie de securitate naţională a lui Donald Trump, publicată discret joi, conţine câteva cuvinte dure la adresa Europei, sugerând că aceasta se află într-un declin civilizaţional, şi acordă relativ puţină atenţie Orientului Mijlociu şi Africii.