Rusia spune că nu va face concesii în cadrul negocierilor referitoare la planul de pace pentru Ucraina: „Nu se poate vorbi”
Rusia salută eforturile diplomatice ale preşedintelui american Donald Trump pentru încheierea conflictului din Ucraina, dar nu va face concesii la negocierile asupra planului de pace propus de SUA.
Declarația a fost făcută miercuri de viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, potrivit agenţiei EFE.
"Nu se poate vorbi despre vreo concesie, despre vreun pas înapoi în poziţiile noastre cu privire la aspectele cheie (...), inclusiv cele ridicate în contextul operaţiunii militare speciale", a spus diplomatul rus la o conferinţă de presă, conform agenţiei RIA Novosti.
El a salutat "eforturile Administraţiei Trump în căutarea unor soluţii logice, a unor rezultate raţionale" şi a ţinut să sublinieze că "diversele versiuni ale acestui plan (de pace) fac parte din negocieri".
Viceministrul rus de externe a amintit însă că poziţia Rusiei a fost consecventă de la bun început şi "abordează diverse aspecte ale situaţiei actuale, fiind axată în mare măsură pe cauzele profunde ale crizei cu care ne confruntăm de mult timp".
El a menţionat summitul desfăşurat în august în Alaska între preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump, drept un punct de plecare esenţial în soluţionarea conflictului ruso-ucrainean.
"Aceasta este baza în funcţie de care ne vom orienta atunci când vom studia şi vom negocia versiunea care este în prezent pe masă sau cea care va fi în viitor", a explicat Serghei Riabkov, fără a preciza ce ar fi convenit Putin şi Trump la acel summit.
Pe de altă parte, diplomatul rus a cerut tuturor mass-media "să dea dovadă de responsabilitate maximă" în faţa avalanşei de informaţii despre diversele versiuni ale planului de pace propus de SUA şi a scurgerilor de informaţii despre discuţii între reprezentanţi ai Rusiei şi Statelor Unite.
"Ne aflăm exact în momentul când nu ne putem permite să fim influenţaţi de provocări", a atenţionat el.
Cât despre negocierile dintre Rusia şi SUA ce privesc relaţiile lor bilaterale, Riabkov a semnalat că, "în pofida sprijinului declarat al actualei administraţii americane pentru restabilirea dialogului cu Rusia şi a progresului aparent către normalizarea relaţiilor ruso-americane, acţiunile (Washingtonului) sunt destul de contradictorii".
Mai devreme tot miercuri, consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Uşakov, a dezminţit relatările despre negocieri ruso-americane desfăşurate la Abu Dhabi asupra planului de pace propus de SUA pentru încheierea războiului în Ucraina şi a susţinut că acest plan nu a fost încă discutat în detaliu cu Rusia.
Discuții diplomatice intense pentru un plan de încheiere a războiului în Ucraina
Planul a fost discutat în ultimele zile de SUA cu Ucraina şi cu susţinătorii europeni ai acesteia, care au venit cu o contrapropunere şi au obţinut modificarea documentului iniţial în sensul introducerii unor condiţii mai favorabile Kievului, dar varianta finală a acestui plan cu condiţiile de încheiere a războiului acceptate de Ucraina şi de Occident va fi stabilită la o întâlnire între Trump şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care urmează să efectueze o vizită în SUA.
De asemenea, emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, va efectua o nouă vizită în Rusia pentru discuţii cu Putin.
Uşakov a declarat marţi că, în documentul iniţial propus de SUA, "nu toate, dar multe dintre dispoziţiile planului par să fie destul de acceptabile" pentru Rusia, în timp ce altele au nevoie de discuţii mai detaliate, şi a catalogat drept "total neconstructiv" planul revizuit avansat de Ucraina şi de aliaţii ei europeni.
Preşedintele rus Vladimir Putin a descris versiunea iniţială a planului în 28 de puncte drept "o bază pentru un acord de pace final" şi a avertizat că va refuza orice revizuire majoră a documentului în favoarea Ucrainei.
Versiunea iniţială a planului propus de SUA prevede în principal cedarea de facto către Rusia a întregii regiuni Donbas, cu transformarea în zonă demilitarizată a părţii acesteia care nu este în prezent ocupată de armata rusă, îngheţarea restului liniei frontului, impunerea de limite de efective de 600.000 de soldaţi pentru armata ucraineană, garanţii de securitate occidentale pentru Ucraina, dar fără aderarea la NATO şi fără trupe străine pe teritoriul ucrainean, precum şi folosirea a o sută de miliarde de euro din activele Rusiei îngheţate în Occident la reconstrucţia Ucrainei, cu condiţia unei contribuţii europene echivalente, în timp ce SUA ar obţine profituri din participarea la activităţile de reconstrucţie.
Ucraina şi susţinătorii săi europeni au cerut în contrapropunerea lor mai ales ca orice negociere să înceapă de la actuala linie a frontului şi numai odată cu un armistiţiu, limitarea efectivelor armatei ucrainene să fie ridicată la 800.000 de soldaţi, desfăşurarea unui contingent de trupe străine în Ucraina, deşi Rusia a reafirmat că se opune, eliminarea angajamentului Ucrainei că nu va adera la NATO şi menţionarea în locul acestuia doar a lipsei consensului statelor Alianţei, precum şi solicitarea ca Rusia să plătească Ucrainei toate daunele provocate de război, iar activele sale îngheţate în Occident să rămână blocate până la plata integrală a unor asemenea compensaţii.
