Rusia recunoaște succesul Ucrainei, în timp ce face eforturi să respingă atacul. Cât teritoriu au cucerit soldații ucraineni

soldat ucraina
IMAGO

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că asaltul ţării sale asupra regiunii ruse Kursk a arătat că ameninţările Kremlinului cu represalii au fost o cacealma, relatează Reuters.  

Zelenski a anunţat că forţele ucrainene controlează acum mai mult de 1.250 de kilometri pătraţi din teritoriul rus şi 92 de aşezări în regiunea Kursk, în timp ce Rusia a recunoscut că Ucraina a lovit un al treilea pod în regiune, complicând eforturile Moscovei de a respinge atacul ucrainean.

Ucraina şi-a lansat atacul său surpriză asupra regiunii ruse la 6 august, fiind pentru prima dată de la cel de-al Doilea Război Mondial când forţe străine invadează teritoriul rus, într-o operaţiune despre care Kievul spune că are ca scop crearea unei zone tampon şi slăbirea maşinii de război a Rusiei.

Vorbind în faţa şefilor de misiuni diplomatice, pe care i-a reunit la Dnipro, Zelenski a menţionat aliaţii care au furnizat Kievului arme cu rază lungă de acţiune, dar care au spus că ucrainenii nu le pot utiliza în interiorul Rusiei, de teamă să nu fie depăşite „liniile roşii” stabilite de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.

„Asistăm la o schimbare ideologică semnificativă - conceptul naiv şi iluzoriu al aşa-numitelor linii roşii referitoare la Rusia, care a dominat evaluarea războiului de către unii parteneri, s-a destrămat în aceste zile”, a declarat Zelenski. „Dacă partenerii noştri ar ridica restricţiile actuale privind utilizarea armelor pe teritoriul Rusiei, nu ar mai fi nevoie să intrăm fizic în regiunea Kursk pentru a ne proteja comunităţile de frontieră şi a elimina potenţialul de agresiune al Rusiei”, a argumentat Zelenski. „Dar, pentru moment, nu putem folosi toate armele de care dispunem ca să eliminăm teroriştii ruşi acolo unde se află ei”, a adăugat el.

Citește și
Magdeburg, medic
Atacatorul de la Magdeburg ”nu corespunde niciunui profil cunoscut”. A acționat ca un terorist islamist, deși urăște islamul

„Trebuie să simţiţi atât aici, cât şi în capitalele unde lucraţi că Ucraina este împiedicată să oprească avansul armatei ruse pe front de o singură decizie pe care o aşteptăm de la partenerii noştri. Şi aceasta este o decizie pe termen lung", le-a spus Zelenski ambasadorilor ucraineni, potrivit unei declaraţii postate pe site-ul Preşedinţiei. Zelenski a menţionat că acest lucru se referă în primul rând la activitatea diplomaţilor ucraineni, a ambasadorilor şi a altor reprezentanţi ai Ucrainei în Statele Unite, Regatul Unit, Franţa, Germania, precum şi în ţările care sunt capabile să rezolve singure sau prin influenţarea partenerilor lor problema capacităţilor cu rază lungă de acţiune.

„Situaţia din regiunea Doneţk este de aşa natură, încât întârzierea în continuare din partea partenerilor noştri (a deciziei) în ceea ce priveşte raza lungă devine de facto unul dintre cei mai semnificativi piloni ai potenţialului ofensiv rusesc", a aacuzat şeful statului ucrainean.

La reuniunea şefilor de misiuni diplomatice, care are loc anual, au participat aproximativ 200 de persoane, inclusiv peste 100 de şefi ai misiunilor diplomatice străine.

UCRAINENII AU DISTRUS UN AL TREILEA POD ÎN KURSK

Rusia a declarat luni că un al treilea pod a fost lovit şi avariat pe râul Seim, care străbate regiunea Kurski. Ucraina nu a comentat încă atacul, dar şeful forţelor aeriene de la Kiev a declarat anterior că forţele sale au distrus două poduri pentru a slăbi logistica inamicului. Analiştii militari spun că podurile făceau parte din liniile de aprovizionare principale pentru trupele ruse care apărau zona.

Duminică, Zelenski a declarat că trupele sale au declanşat ceea ce el a descris ca fiind „acţiuni contraofensive maxime” menite să creeze o zonă tampon şi să afecteze potenţialul militar al Moscovei.

Peste 121.000 de persoane au fost evacuate din nouă districte de frontieră din regiunea Kursk, a declarat Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă.

Iuri Uşakov, consilier prezidenţial rus, a declarat că Moscova nu este dispusă deocamdată să poarte discuţii de pace cu Ucraina, având în vedere atacul Kievului de la Kursk.

La rândul său, Ucraina a cerut retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul său înainte de a se aşeza la masa negocierilor.

RUŞII ÎNAINTEAZĂ SPRE POKROVSK

În ciuda incursiunii lor în Rusia, forţele ucrainene sunt în defensivă în alte părţi. Acestea se confruntă cu lupte grele pentru a proteja oraşul strategic Pokrovsk din est, unde Rusia a avansat constant în ultimele săptămâni, la mai mult de doi ani de la invazia sa pe scară largă.

Pokrovsk este un nod de transport pentru forţele ucrainene. Trupele ruse se află acum la aproximativ 10 km de periferia oraşului, a declarat Serhii Dobriak, şeful administraţiei militare locale. Acesta a declarat că până la 600 de persoane pleacă zilnic şi că serviciile municipale ar putea fi întrerupte în decurs de o săptămână, pe măsură ce forţele ruse se apropie.

Guvernatorul regional Vadim Filaşkin a declarat că a fost înăsprită starea de asediu în localităţile din apropierea Pokrovskului şi că situaţia este „foarte dificilă”.

Principalul general ucrainean a declarat că Kievul „face tot ce este necesar” pentru a apăra oraşul Toreţk din est, în timp ce Moscova încearcă să ameninţe liniile de aprovizionare ucrainene.

Rusia a declarat că forţele sale au capturat oraşul vecin Zalizne.

Războiul, care a ucis zeci de mii de oameni şi a devastat oraşe întregi din Ucraina, nu dă semne de încetare. Kievul se aşteaptă ca Moscova să îşi sporească forţele din Ucraina până la sfârşitul anului la 800 000, faţă de aproximativ 600 000 în prezent, a declarat ministrul adjunct ucrainean al apărării, Ivan Havriliuk, pentru presa ucraineană.

Ucraina a fost sprijinită cu arme de aliaţii săi, dar este îngrijorată că acest sprijin ar putea scădea pe măsură ce războiul avansează.

Articol recomandat de sport.ro
Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă
Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă
Citește și...
Atacatorul de la Magdeburg ”nu corespunde niciunui profil cunoscut”. A acționat ca un terorist islamist, deși urăște islamul
Atacatorul de la Magdeburg ”nu corespunde niciunui profil cunoscut”. A acționat ca un terorist islamist, deși urăște islamul

Guvernul german a promis duminică o anchetă rapidă şi detaliată pentru a clarifica eventualele erori ale autorităţilor în prevenirea atacului cu maşină-berbece comis vineri la târgul de Crăciun din oraşul Magdeburg, situat în nord-estul Germaniei.

Giorgia Meloni: „Rusia reprezintă o ameninţare mai mare pentru securitatea Uniunii Europene decât pentru apărare”
Giorgia Meloni: „Rusia reprezintă o ameninţare mai mare pentru securitatea Uniunii Europene decât pentru apărare”

Rusia reprezintă o ameninţare mai mare pentru securitatea Uniunii Europene decât pentru apărare, având capacitatea de a utiliza imigrarea ilegală şi alte probleme pentru a submina blocul comunitar.

Un om al străzii care a moștenit 42.000 de euro s-a îmbătat și și-a pierdut banii într-o gară germană. Cum i-a recuperat
Un om al străzii care a moștenit 42.000 de euro s-a îmbătat și și-a pierdut banii într-o gară germană. Cum i-a recuperat

Un om al străzii care a moştenit o importantă sumă de bani, s-a îmbătat şi şi-a pierdut banii într-o gară din Germania, conform unui anunţ făcut sâmbătă de poliţia federală, transmite duminică DPA.

Recomandări
Paradoxul liberal: PSD l-ar accepta pe liberalul Crin Antonescu candidat la prezidențiale, PNL se gândește la Nicușor Dan
Paradoxul liberal: PSD l-ar accepta pe liberalul Crin Antonescu candidat la prezidențiale, PNL se gândește la Nicușor Dan

Liberalul Crin Antonescu este varianta cea mai vehiculată pentru poziția de candidat comun al alianței PSD-PNL-UDMR-minorități la alegerile prezidențiale. Paradoxal, însă, nominalizarea sa este întârziată pentru că PNL ar înclina și spre Nicușor Dan.

Lasconi, după consultările cu Iohannis: ”Nu are legitimitatea de a mai sta în vârful statului”. ”Suntem în război hibrid”
Lasconi, după consultările cu Iohannis: ”Nu are legitimitatea de a mai sta în vârful statului”. ”Suntem în război hibrid”

Elena Lasconi a declarat după consultările de la Cotroceni că Iohannis ”nu are legitimitatea morală, nici legală de a mai sta în vârful statului român”. Președinta USR i-a cerut lui Klaus Iohannis să-și dea demisia.

Klaus Iohannis, după consultările politice: ”Negocierile pentru găsirea unei ecuații guvernamentale solide, spre finalizare”
Klaus Iohannis, după consultările politice: ”Negocierile pentru găsirea unei ecuații guvernamentale solide, spre finalizare”

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat, duminică, la Palatul Cotroceni, consultări cu partidele parlamentare, în vederea desemnării unui candidat pentru funcţia de prim-ministru.