Rusia nu se dezminte. Ce ar pune la cale oamenii lui Putin. Avertismentul făcut de șeful spionajului dintr-un stat NATO
Viceamiralul Nils Andreas Stensoenes, şeful serviciului de informaţii externe al Norvegiei (NIS), consideră că în ultimul an a crescut probabilitatea unor tentative de sabotaj ale Rusiei, informează Reuters.
Obiectivele principale ale unor astfel de acţiuni ar fi infrastructuri cum sunt cele petroliere şi gaziere, apreciază oficialul. Reuters reaminteşte că Norvegia este cel mai mare furnizor de gaze pentru Europa şi un exportator important de ţiţei.
El a declarat că "nivelul de risc s-a schimbat" şi "credem că sabotajul este mai probabil şi vedem acte de sabotaj care au loc în Europa în prezent şi care arată că ei (ruşii - n. red.) s-au deplasat un pic pe scala respectivă".
Rusia respinge astfel de acuzaţii ca alarmism occidental. Ambasada rusă la Oslo nu a fost disponibilă imediat pentru comentarii.
Anul acesta, serviciile norvegiene de informaţii au estimat că Rusia "ar putea considera prudent" să comită acte de sabotaj, petrolul fiind prima ţintă. Anul trecut, aceleaşi servicii considerau că astfel de acţiuni sunt improbabile.
Stensoenes, al cărui serviciu este răspunzător de culegerea de informaţii din străinătate şi de sprijinirea forţelor armate ale Norvegiei, nu a dat detalii despre ameninţările din partea Rusiei.
Într-un scurt dialog cu ocazia unei conferinţe pe teme energetice, la Stavanger, el a afirmat că Rusia condusă de Vladimir Putin a devenit "mai mult sau mai puţin un stat paria" pentru Occident, ceea ce înseamnă că nu are mult de pierdut în urma unor acţiuni mai riscante, deşi va avea grijă să nu declanşeze clauza de apărare colectivă a NATO.
După sabotarea gazoductelor Nord Stream din Marea Baltică în septembrie 2022, Norvegia şi-a desfăşurat marina militară pentru protecţia platformelor petroliere şi gaziere din Marea Nordului, cu sprijin din partea aliaţilor din NATO. Infrastructura submarină a ţării este însă atât de mare, încât este dificil de protejat - gazoductele au o lungime totală de circa 9.000 de km, iar numărul de câmpuri petroliere şi gaziere maritime este de peste 90, menţionează Reuters.
Moscova s-a plâns de mai multe ori că Germania, care conduce ancheta privind Nord Stream, nu a făcut destul pentru analiza exploziilor care au spart două conducte prin care gazele ruseşti ajungeau în Europa. Deflagraţiile respective, care au avut loc la şapte luni după începutul invaziei ruse în Ucraina, nu au fost revendicate.
Rusia susţine că nu este răspunzătoare.
Luna trecută, procuratura germană a anunţat că a emis un mandat de arestare pentru un instructor ucrainean de scufundări din Polonia, în legătură cu atacurile.
La rândul său, Ucraina a negat orice implicare.
