Rusia decide să nu mai aplice deciziile CEDO, după excluderea din Consiliul Europei
Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) a adoptat marţi în a treia şi ultima lectură o lege care permite Rusiei să nu mai pună în aplicare deciziile Curţii Europene pentru Drepturile Omului, după excluderea acesteia din Consiliul Europei.
"Curtea Europeană a Drepturilor Omului a devenit un instrument de luptă politică împotriva ţării noastre în mâinile oamenilor politici occidentali", a declarat Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei, într-un comunicat publicat după vot.
"Unele din deciziile ei sunt în contradicţie directă cu Constituţia rusă, cu valorile şi tradiţiile noastre", a adăugat el, conform AFP, scrie Agerpres.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Ca urmare a acestei legi, Rusia nu va mai aplica deciziile CEDO adoptate după 15 martie, dată la care Moscova şi-a anunţat decizia de a se retrage din Consiliul Europei, din care făcea parte din 1996.
Peste o zi, Rusia a fost exclusă oficial din Consiliu, în urma invaziei sale militare în Ucraina, lansată la 24 februarie. Părăsind Consiliul Europei, Rusia s-a retras din Convenţia europeană a drepturilor omului.
Totuşi, Rusia trebuie oficial să se conformeze Convenţiei europene a drepturilor omului până în 16 septembrie, când va înceta să mai fie "Înaltă parte contractantă".
Potrivit preşedintelui Dumei, daunele şi interesele la care Rusia a fost condamnată de CEDO înainte de 15 martie vor fi plătite "doar în ruble şi numai în conturile băncilor publice ruse".
Până în prezent Rusia livra cele mai multe dosare la CEDO. Astfel, din cele 70.000 de dosare aflate pe rol la curtea de la Strasbourg, aproape un sfert (24,2%) se refereau la cetăţeni ruşi.
