Rezultatele referendumurilor din Italia privind legea cetățeniei și normele muncii. Giorgia Meloni câștigă teren

Datele oficiale de la aproximativ jumătate din secţiile de votare au arătat că puţin sub 30% dintre alegătorii eligibili au venit la urne la sfârşitul celor două zile de vot, cu mult sub 50% plus unu din electorat, proporţia necesară pentru ca votul să fie obligatoriu din punct de vedere juridic.

Rezultatul este o lovitură pentru coaliţia de partide de opoziţie de centru-stânga, grupuri ale societăţii civile şi sindicatul CGIL, care au susţinut întrebările referendumului, şi reprezintă o victorie pentru prim-ministrul Giorgia Meloni, care s-a opus ferm acestora.

Meloni şi aliaţii săi de dreapta şi-au încurajat susţinătorii să boicoteze votul. Prim-ministrul a vizitat duminică o secţie de votare din Roma, dar nu a votat, o tactică pe care indicase că o va adopta.

Forţele de opoziţie au sperat că dacă marşează pe problemele legate de drepturile lucrătorilor şi pe problemele demografice ale Italiei le-ar putea ajuta să o înfrunte pe Meloni, ceea ce nu au reuşit să facă de când aceasta a venit la putere în 2022.

„Guvernul iese mai puternic”

„Opoziţia a vrut să transforme referendumul într-un vot asupra guvernului Meloni. Răspunsul este foarte clar: guvernul iese din acest referendum mai puternic, iar opoziţia este mai slabă”, a declarat Giovanbattista Fazzolari, subsecretar de cabinet şi un apropiat al lui Meloni.

Unul dintre cele cinci referendumuri a vizat reducerea perioadei de şedere necesară pentru a solicita cetăţenia italiană prin naturalizare, de la 10 ani la cinci ani, ceea ce, potrivit organizatorilor, ar fi vizat aproximativ 2,5 milioane de persoane.

Într-o ţară care suferă de o scădere accentuată a ratei natalităţii, unii economişti consideră că atragerea mai multor străini este vitală pentru relansarea unei economii anemice, în timp ce grupurile de apărare a drepturilor au făcut campanie pentru un vot „Da” pentru a promova integrarea lucrătorilor imigranţi.

Celelalte patru întrebări ale referendumului se refereau la o inversare a liberalizării pieţei muncii introduse în urmă cu un deceniu şi la o extindere a normelor privind răspunderea pentru accidentele de muncă pentru companiile care se bazează pe contractori şi subcontractori.

Prezență mai mare în Nord

„Fie că este puţin peste 30% sau puţin sub 30%, este o cifră scăzută, sub aşteptările şi obiectivele stabilite de promotori”, a declarat Lorenzo Pregliasco de la YouTrend pentru canalul italian de ştiri SkyTG24.

Potrivit analizei datelor efectuate duminică târziu de agenţia de sondaje YouTrend, prezenţa la vot a fost mai mare în regiunile mai bogate din nord şi centru şi în oraşele mari, şi mai scăzută în sudul mai puţin dezvoltat.

De asemenea, a fost observată o prezenţă mai mare la vot în zonele în care partidele de stânga au înregistrat rezultate bune la ultimele alegeri generale şi la alegerile europene din 2024, a precizat YouTrend.

Articol recomandat de sport.ro

Andreea Ignat, președinte la clubul-fenomen din România! ”Povestea echipei dintr-un sat de 94 de locuitori"