Reuters: Falimentarul Liban nu-şi poate permite un război între Hezbollah şi Israel
Cu o economie în ruină şi un stat în destrămare, Libanul nu-şi poate permite un alt război între Hezbollah şi Israel, iar Hezbollah, mişcare susţinută de Iran, ştie acest lucru, spun surse citate de Reuters.
În timp ce războiul dintre Israel şi Hamas, aliatul palestinian al Hezbollahului, reverberează în tot Orientul Mijlociu, riscul unui război între Hezbollah şi Israel rămâne mai mare decât oricând de la ultimul lor mare conflict din 2006. Analiştii spun că gruparea şiită ar putea escalada, dacă Hamas pare să fie în corzi în Fâşia Gaza, la 200 km distanţă, iar liderii libanezi se tem, la rândul lor, că Israelul ar putea alege să instige la un conflict major cu Hezbollah.
Dar, în condiţiile în care Israelul a avertizat deja Hezbollah că va provoca "distrugerea" Libanului dacă gruparea va deschide un front cu Israelul, costurile unui eventual război sunt mari într-o ţară care suferă deja una dintre cele mai destabilizatoare faze de la războiul civil din 1975-1990.
„Hezbollah nu are niciun interes în război. Libanul nu are niciun interes în război", a declarat o sursă familiarizată cu gândirea Hezbollah. Gruparea nu doreşte să vadă ţara distrusă şi libanezii fugind din sud, aşa cum au făcut deja mii de oameni, a mai spus sursa.
Cu visteria statului goală, mulţi se întreabă, de asemenea, cine va plăti pentru reconstrucţie. Unii se întreabă dacă statele arabe sunnite din Golf care au finanţat reconstrucţia în 2006 se vor grăbi să mai ajute de data aceasta, având în vedere rolul mai mare al Hezbollahului şiit din Liban.
Confruntările Hezbollahului cu forţele israeliene la graniţă au fost calibrate pentru a evita o escaladare majoră până acum, mai spun sursele, deşi, până vineri, 47 dintre luptătorii săi fuseseră ucişi de la izbucnirea războiului dintre Hamas şi Israel.
Hezbollah, pregătită de război
Cu toate acestea, mişcarea Hezbollah a indicat că este pregătită pentru război, reflectând poziţia sa de vârf de lance al unei alianţe susţinute de Iran împotriva Israelului şi a Statelor Unite.
Politicienii libanezi au îndemnat Hezbollah să nu escaladeze situaţia, deşi au o influenţă redusă sau chiar deloc asupra deciziilor sale.
„Soarta Libanului este în joc", a declarat liderul druzilor, Walid Jumblatt, numind această fază poate cea mai periculoasă pe care a văzut-o în îndelungata sa carieră politică. El spune că libanezii nu pot face nimic pentru a opri un război instigat de Israel. "Dar, din partea noastră, trebuie să controlăm lucrurile, prin dialog şi sfătuindu-i pe fraţii din Hezbollah să menţină regulile de angajare aşa cum sunt", a spus el în comentarii pentru presă.
Preşedintele israelian Isaac Herzog a declarat că Israelul nu caută o confruntare la graniţa sa nordică, "dar dacă Hezbollah antrenează Israelul în război, trebuie să fie clar că Libanul va plăti preţul".
Unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Hezbollah, politicianul creştin Suleiman Frangieh, a declarat miercuri că gruparea nu doreşte război. Dacă ar fi vrut, luptătorii Hezbollah ar fi luat cu asalt Israelul la 7 octombrie, aşa cum a făcut Hamas din Gaza, arată el.
Un oficial libanez de rang înalt a declarat că guvernele au contactat Libanul pentru a calma tensiunile. "Le spunem că, în loc să ne spună să reprimăm Hezbollahul, trebuie să facă presiuni asupra israelienilor pentru a nu escalada", a spus el.
Libanul, în faliment economic şi politic
Ultimii ani au fost deosebit de dificili pentru Liban, care a cunoscut puţină stabilitate de la independenţă şi a îndurat războaie, inclusiv invaziile israeliene din 1978 şi 1982.
Decenii de corupţie şi proastă gestionare din partea politicienilor aflaţi la putere au dus la prăbuşirea sistemului financiar în 2019, anihilând economiile, demolând moneda naţională şi alimentând sărăcia.
În anul următor, Beirutul a fost spulberat de o uriaşă explozie de substanţe chimice în port. Hezbollah şi-a folosit influenţa pentru a contribui la deraierea unei anchete care încerca să îi acuze pe unii dintre aliaţii săi, numind-o politizată. Tensiunile au dus la violenţe mortale.
Statul abia funcţionează, în timp ce disputele dintre facţiuni l-au lăsat fără preşedinte şi fără un guvern cu puteri depline.
Nabil Boumonsef, redactor-şef adjunct al ziarului Annahar, a declarat că orice război ar fi mult mai distructiv decât cel din 2006, pentru că Libanul nu are un guvern capabil să gestioneze consecinţele. "Ne-am confrunta cu un scenariu de adevărată teroare - distrugerea infrastructurii din Liban şi anihilarea oricărei perspective de redresare economică", a spus el.
Un cost politic
Libanul a avut nevoie de ani de zile pentru a se reconstrui după războiul din 2006, care a ucis 1.200 de persoane în Liban, majoritatea civili, şi 158 de israelieni, majoritatea soldaţi. După război, care a început după ce Hezbollah a răpit doi soldaţi israelieni şi a ucis alţi soldaţi într-un raid transfrontalier, liderul Hezbollah, Sayyed Hassan Nasrallah, a declarat că grupul nu a anticipat războiul şi că nu ar fi desfăşurat operaţiunea dacă ar fi ştiut că va duce la un astfel de conflict.
17 ani mai târziu, arsenalul masiv extins al Hezbollah a consolidat un echilibru de putere în favoarea sa, spre disperarea adversarilor care spun că grupul decide din nou în chestiuni de război şi pace. "Ei sunt cei care iau deciziile. Acest lucru este total inacceptabil", a declarat Ghassan Hasbani, un membru important al partidului Forţele Libaneze, o facţiune creştină care se opune cu tărie Hezbollah. "Există îngrijorări serioase cu privire la posibilitatea ca Libanul să fie târât într-o confruntare distructivă de către Hezbollah, într-un moment în care fragilitatea situaţiei sale sociale şi economice înseamnă că nu poate susţine o instabilitate suplimentară", spune politicianul libanez.
Mohanad Hage Ali, de la Carnegie Middle East Center, a declarat că Hezbollah se va gândi serios la modul în care va fi finanţată reconstrucţia după un eventual război, existând întrebări cu privire la ajutorul statelor arabe din Golf şi la cât de mulţi bani ar putea oferi Iranul. "Dacă nu există reconstrucţie, există cu siguranţă un cost politic pentru organizaţie...Oamenii vor pune întrebări şi va exista o furie generalizată", atrage atenţia expertul.
