Cele mai bogate state europene fac front comun. Discuții secrete înaintea negocierilor pe bugetul UE cu partenerii mai săraci

Uniunea Europeana
Getty

Țările din nordul Europei se reunesc joi la Viena pentru a forma un front comun înaintea celor doi ani de negocieri intense privind bugetul UE pentru următorii șapte ani.

Este pentru prima dată când înalți oficiali din țările mai bogate ale UE — inclusiv Franța, Germania și țările nordice — se reunesc în aceeași sală pentru a elabora o strategie privind controversata propunere de buget a Comisiei Europene, în valoare de 1,816 trilioane de euro.

Obiectivul este de a forma un bloc înaintea negocierilor cu țări precum Polonia, Spania și Italia, care sunt în favoarea unor cheltuieli mai mari, în special în domeniul agriculturii și al finanțării regiunilor mai sărace, arată Politico.

De la prezentarea bugetului, pe 16 iulie, oficialii au avut doar timp să răsfoiască sute de pagini și să înceapă să calculeze cât vor câștiga și cât vor pierde din noul plan de cheltuieli al Comisiei.

Negocierile oficiale privind bugetul abia au început, dar, în culise, funcționarii publici din țările cu opinii similare deja pun la cale strategii. Miniștrii nu vor participa la reuniunea de la Viena — următorul lor termen de discuție a bugetului va fi în octombrie, la o reuniune la nivel european.

Citește și
Ilie Bolojan
Bolojan: Fără încredere în cheltuirea banului public, contribuabilii nu vor plăti voluntar taxele

În fiecare negociere bugetară, țările cu interese similare se aliază pentru a dezvolta linii comune de atac, organizează reuniuni comune cu Comisia și împart sarcini practice, cum ar fi testarea formulelor de alocare a fondurilor.

Scopul final este acela de a depăși tabăra rivală, de a câștiga negocierile și de a orienta bugetul uriaș al UE mai aproape de prioritățile lor.

„În termeni fotbalistici, aceasta este o fază fixă. Este ceva normal”, a declarat pentru POLITICO Janusz Lewandowski, membru polonez al Parlamentului European, care a ocupat funcția de comisar european pentru buget între 2010 și 2014.

Uniunea ține forța

În loc să lupte fiecare pentru sine, cele 27 de țări ale UE se coalizează în două tabere largi.

Pe de o parte, se află „plătitorii neți” bogați – de la Suedia până la Franța – care contribuie mai mult decât primesc din bugetul UE și sunt, în general, în favoarea unui fond de numerar mai redus.

Tabăra rivală, cunoscută sub numele de Prietenii coeziunii, este o alianță largă a țărilor din sudul și estul Europei, inclusiv Italia, Spania și Polonia, care sunt în favoarea unui buget mai mare – în special în ceea ce privește „fondurile de coeziune” care sprijină regiunile mai sărace din bloc.

„Ca multe alte lucruri în lume, CFM [Cadrul financiar multianual, bugetul pe termen lung al UE] nu este definit de economie, ci de istorie”, a declarat Stefan Imhof, secretar general al Ministerului Federal al Finanțelor din Austria, în cadrul unui eveniment organizat la începutul acestei luni.

Există diferențe evidente în cadrul fiecărui tabără. De exemplu, Franța și Țările de Jos, care sunt contribuabili neți, au agende complet diferite în ceea ce privește aspecte precum datoria la nivelul UE, pe care Parisul o susține, iar Haga o respinge.

În ceea ce privește subvențiile agricole, Franța este mai aliniată cu Polonia, care are cheltuieli mari, decât cu membrii propriului club.

Însă țările încearcă să rezolve astfel de diferențe în cadrul cluburilor respective, unde stabilesc poziții cheie, cum ar fi dimensiunea totală a bugetului.

Reuniunea grupului de joi de la Viena va fi condusă de cele două puteri ale UE.

„În final, Franța și Germania se pun de acord asupra cifrei, iar noi, ceilalți, urmăm”, a declarat un diplomat al UE dintr-o țară contribuitoare netă, care are cunoștințe despre discuții și care, la fel ca și alții citați în acest articol, a primit anonimatul pentru a putea vorbi liber.

În celălalt tabără, Polonia preia de obicei conducerea, fiind țara care primește cei mai mulți bani din bugetul UE.

Cu toate acestea, colaborarea de zeci de ani dintre Varșovia și Ungaria – cu care împărtășește interese cheie – a fost subminată de o ruptură cu premierul Viktor Orbán, a cărui regres democratic în țara sa a determinat Comisia să rețină miliarde de euro din finanțare.

Acest lucru a deschis calea țărilor mediteraneene — care susțin, de asemenea, finanțarea generoasă a regiunilor mai sărace — să joace un rol de coordonare mai puternic în cadrul coaliției.

La 1 septembrie, Malta a prezidat o reuniune a experților bugetari din cadrul grupului „Prietenii coeziunii”, care a pregătit terenul pentru prima reuniune tehnică dintre cele 27 de țări ale UE, care a avut loc a doua zi.

Negociatorii bugetari experimentați susțin că deciziile cheie sunt luate în cadrul acestor reuniuni informale. În martie anul trecut, contribuabilii au convenit să aloce 175 de miliarde de euro pentru programul de cercetare Orizont — ceea ce a fost confirmat de Comisie la scurt timp după aceea — în cadrul unei reuniuni informale la Helsinki, potrivit diplomatului UE.

Poziția Comisiei

Din culise, Comisia va face presiuni asupra guvernelor naționale pentru a rămâne fidele propunerii sale inițiale în timpul negocierilor cu Consiliul și Parlamentul.

În lunile următoare, comisarul pentru buget Piotr Serafin — fost ambasador al Poloniei la UE, care cunoaște Consiliul ca pe propriul buzunar — va media discuțiile dintre contribuabilii neți și Prietenii Coeziunii.

Prins între cele două tabere aflate în conflict, comisarul „poate vedea toate cărțile pe masă”, a declarat un oficial al Comisiei.

Negociator bugetar experimentat, Lewandowski a afirmat că comisarul trebuie să se străduiască să „divide et impera [divide și cucerește], în loc să consolideze blocurile” din Consiliu.

Sfatul lui Lewandowski pentru Serafin, care i-a fost asistent în timpul mandatului său de comisar, este să „abordeze țările una câte una... în loc să se confrunte cu două grupuri mari”, deoarece acest lucru slăbește puterea țărilor membre în fața Comisiei.

Cu discuții aprinse și dramatice la orizont, există doar câteva certitudini cruciale pentru negociatori.

„Această propunere [a Comisiei] nu va fi cea pe care o vom accepta în final, toată lumea va trebui să facă concesii... [Dar] întotdeauna s-a ajuns la un acord și vom reuși să ajungem la un acord și de data aceasta”, a declarat Imhof din Austria.

Articol recomandat de sport.ro
"Bijuteria" de 100 de milioane de euro prinde viață! Când intră buldozerele: "Va fi primul din țară"
"Bijuteria" de 100 de milioane de euro prinde viață! Când intră buldozerele: "Va fi primul din țară"
Citește și...
Reorganizare învătământ: Două școli primare închise în Apuseni: elevii vor merge kilometri pe jos pentru a ajunge la cursuri
Reorganizare învătământ: Două școli primare închise în Apuseni: elevii vor merge kilometri pe jos pentru a ajunge la cursuri

Reorganizarea unităţilor de învăţământ, făcută pentru economii la buget şi „pe repede înainte”, după cum însuşi ministrul Educaţiei recunoaşte, loveşte, în unele cazuri, unde te aştepţi mai puţin: în copiii care abia iau contact cu şcoala.

Bolojan: Fără încredere în cheltuirea banului public, contribuabilii nu vor plăti voluntar taxele
Bolojan: Fără încredere în cheltuirea banului public, contribuabilii nu vor plăti voluntar taxele

Premierul Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că guvernanții nu vor putea recâştiga încrederea celor care lucrează pe cinstite în sectorul privat sau public să îşi plătească banii la buget, decât atunci când ei percep că banii lor nu sunt risipiţi.

Polonia alocă 4,8% din PIB pentru apărare. Suma uriașă pe care o vor cheltui în 2026 pe fondul situației din regiune
Polonia alocă 4,8% din PIB pentru apărare. Suma uriașă pe care o vor cheltui în 2026 pe fondul situației din regiune

Polonia va aloca 4,8% din PIB pentru cheltuieli legate de apărare anul viitor, o uşoară creştere faţă de anul curent, a anunţat joi ministrul finanţelor, Andrzej Domanski, în cadrul prezentării proiectului de buget pentru 2026, relatează AFP.  

Controale la „patronii bogați cu firme sărace”. Planul Guvernului să recupereze 100 mld. lei de la afacerile în insolvență
Controale la „patronii bogați cu firme sărace”. Planul Guvernului să recupereze 100 mld. lei de la afacerile în insolvență

Pentru a strânge mai mulți bani la buget, Guvernul vrea să schimbe regulile insolvenței și să-i depisteze mai ușor pe cei care se folosesc de ea ca un paravan.

Patronii bogați cu firme sărace, vizați și de Fisc. Statul vrea să recupereze 100 de mld. de lei de la companiile falimentare
Patronii bogați cu firme sărace, vizați și de Fisc. Statul vrea să recupereze 100 de mld. de lei de la companiile falimentare

Pentru a strânge mai mulți bani la buget, guvernul vrea să schimbe regulile insolvenței și să-i depisteze mai ușor pe cei care se folosesc de ea ca paravan.  

Recomandări
Apa revine treptat în Prahova și Dâmbovița, după zile de criză. Testele de calitate a apei vor decide deschiderea robinetelor
Apa revine treptat în Prahova și Dâmbovița, după zile de criză. Testele de calitate a apei vor decide deschiderea robinetelor

Joi seara, responsabilii de la Apele Române au anunțat că alimentarea cu apă se apropie de reluare pentru cei peste 100.000 de locuitori din Prahova și Dâmbovița.

BEC București cere ștergerea clipului filmat la Cotroceni cu Nicușor Dan, Drulă și Voiculescu: „Material electoral ilegal”
BEC București cere ștergerea clipului filmat la Cotroceni cu Nicușor Dan, Drulă și Voiculescu: „Material electoral ilegal”

Biroul Electoral de Circumscripţie Bucureşti a cerut eliminarea videoclipului filmat la Cotroceni în care apar candidatul USR la Primărie Cătălin Drulă, preşedintele Nicuşor Dan şi Vlad Voiculescu. 

Putin cere retragerea completă a armatei ucrainene până la Odesa. Rusia ar ajunge astfel la granița cu România
Putin cere retragerea completă a armatei ucrainene până la Odesa. Rusia ar ajunge astfel la granița cu România

„Există posibilitatea ca americanii să trădeze Ucraina". Emmanuel Macron a formulat acest grav avertisment într-o discuție cu Zelenski şi alți lideri europeni pentru a analiza strategii de protejare a Kievului.