Reacții externe după ce patru scurgeri de gaze au fost descoperite la Nord Stream. Ce spun analiștii internaționali
Paza de coastă suedeză a descoperit o a patra scurgere de gaz din gazoductele aflate sub Marea Baltică, avariate luni seara în urma unor explozii.
Noua fisură a fost detectată la Nord Stream 2, în apropiere de o fisură mai mare la conducta învecinată, Nord Stream 1. Moscova a inițiat o anchetă pentru terorism de stat și a convocat Consiliul de securitate al ONU pentru a discuta subiectul. Suedia şi Danemarca vor fi prezente la ședință, întrucât incidentele au avut loc în zonele lor economice exclusive.
În largul insulei daneze Born-holm continuă să fiarbă apa. În cele două conducte au fost depistate patru fisuri. Metanul eliberat are un puternic efect de seră, însă ancheta poate începe abia după ce se va epuiza tot gazul de pe țevi.
Oficialii Uniunii Europene și ai NATO au preluat ideea unui sabotaj și au transmis fără echivoc faptul că Rusia este prima pe lista de potențiali suspecți. Și fostul director al CIA John Brennan arată spre Moscova.
John Brennan, fost director CIA: Cred că e un semnal către Europa, cum că Rusia poate lovi și dincolo de granițele Ucrainei. Așa că cine știe ce mai poate plănui (Putin) mai departe.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat s-a ferit să facă speculații și nu a comentat informația potrivit căreia Washingtonul i-ar fi avertizat încă din vară pe germani că ar putea urma un asemenea sabotaj.
Ned Price, purtătorul de cuvânt al departamentului de stat: În acest moment, avem mai multe întrebări decât răspunsuri și nu vreau s-o iau înaintea anchetei. Firește, nu sunt în măsură să discut despre informații clasificate care să fi fost transmise Germaniei sau altui stat aliat.
Aceeași atitudine evazivă și din partea oficialilor germani.
Steffen Hebestreit, purtător de cuvânt al Guvernului Federal și șeful biroului de presă federal: În principiu, nu comentăm asupra unor avertismente ce decurg din informații clasificate. Scurgerile nu afectează în acest moment livrările de gaze către Germania.
Analiștii internaționali observă că mai multe state aveau interes să compromită Nord Stream și acum profită de pe urma ambiguităţii. Cert este că atacul asupra gazoductelor pune violent în lumină vulnerabilitatea infrastructurii energetice a unei Europe însetate de gaz şi petrol.
Norvegia, țara europeană cu rezerve considerabile de gaze și petrol, a și luat măsuri pentru a-și securiza instalațiile.
Tor Ivar Strommen, ofițer în Marina Regală norvegiană: Europa ar putea înlocui gazul rusesc, dar dacă am avea probleme și cu livrarea gazului norvegian, atunci economia europeană s-ar prăbuși. Ar fi o iarnă întunecată și rece.
Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului: Natura fără precedent a acestui incident trimite către un act de terorism la nivel de stat, întrucât presupune o acțiune foarte elaborată și robustă.
Joi dimineață, Ministerul de Externe condus de Serghei Lavrov a transmis că „incidentele au avut loc într-o zonă controlată de serviciile secrete americane".
Experți britanici amintesc totuși că navele Marinei Ruse au desfășurat mai multe exerciții în Marea Baltică și că a fost consemnată o activitate submarină sporită cu o săptămână înainte de explozii.
Specialiștii sunt cu toții de acord că a fost vorba de o operațiune complexă, mai degrabă la îndemâna unui actor statal. Zona este "perfect adaptată submarinelor de buzunar", a explicat un înalt responsabil militar francez, evocând folosirea fie a unor scafandri de luptă trimişi să plaseze încărcături explozive, fie a unei mine mobile sau a unei drone submarine. Nimic prea agreu pentru o armată experimentată în arta operaţiunilor clandestine, a adaugat expertul francez.
Etichete: general,
Dată publicare:
.webp)
