Reacția furioasă a Rusiei, după ce ONU i-a cerut despăgubiri pentru invazia din Ucraina
Rusia poate fi bună de plată, după daunele suferite de Ucraina din cauza războiului lansat de Vladimir Putin la data de 24 februarie. Moscova a tunat în cadrul ONU, la aflarea acestei inițiative.
Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție în care se vrea ca Rusia să suporte consecințele acțiunilor sale, inclusiv să plătească despăgubiri Ucrainei, fapt ce a provocat indignare la Kremlin.
Rezoluțiile Adunării Generale au o greutate simbolică, dar nu au puterea de a impune și respectarea lor, notează BBC.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
În acest caz, Kremlinul a declarat că va încerca cu toate puterile să împiedice Occidentul să îi confiște rezervele internaționale pentru a plăti reparațiile din Ucraina.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat Occidentul că încearcă să "oficializeze jaful" și să încalce regulile proprietății private și ale dreptului internațional.
Rezoluția spune că Rusia "trebuie să suporte consecințele juridice ale tuturor actelor sale ilicite pe plan internațional, inclusiv repararea prejudiciului, inclusiv a oricăror daune, cauzate de astfel de acte".
De asemenea, rezoluția recomandă ca statele membre, în colaborare cu Ucraina, să creeze un registru internațional pentru a înregistra dovezile și pretențiile împotriva Rusiei.
"Este timpul să tragem Rusia la răspundere"
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat rezoluția, afirmând că reparațiile plătite de Rusia fac acum "parte din realitatea juridică internațională".
Înaintea votului, ambasadorul Kievului la ONU, Sergii Kislitsia, a declarat în fața adunării că Rusia a vizat în timpul războiului orice, de la fabrici la clădiri rezidențiale și spitale.
Pe lângă faptul că are nevoie de finanțare pentru a reconstrui infrastructura, el a spus că recuperarea "nu va fi niciodată completă fără un sentiment de dreptate pentru victimele războiului rusesc", adăugând: "Este timpul să tragem Rusia la răspundere".
Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia (foto articol), a catalogat rezoluția drept "nulă din punct de vedere juridic" și a acuzat Occidentul că "încearcă să extindă și să agraveze conflictul".
Rezoluția a fost susținută de 94 din cele 193 de state membre, în timp ce 14 - printre care Rusia, China și Iran - au votat împotriva ei. Toate țările rămase s-au abținut.
În schimb, 143 de state membre au votat în octombrie pentru a condamna anexarea ilegală de către Moscova a unor părți din Ucraina.
Despăgubiri după cele două mari războaie mondiale
Au existat exemple anterioare de state cărora li s-a ordonat să plătească despăgubiri după conflicte.
Cel mai cunoscut este cel de 269 de miliarde de mărci pe care Germania a fost somată de aliați să le plătească după Primul Război Mondial - aproximativ 300 de miliarde de dolari în banii de astăzi.
Prețul ridicat a fost menit să asigure că Germania nu va mai fi capabilă să se războiască timp de mulți ani.
Dar a sfârșit prin a avea efectul opus, deoarece mulți istorici susțin că reparațiile paralizante și etichetarea Germaniei ca fiind partea "vinovată" în război au fost un factor-cheie al resentimentelor care au dus la cel de-al Doilea Război Mondial.
Germania și alte puteri ale Axei au fost, de asemenea, obligate să plătească despăgubiri după acest conflict, dar cu un accent mai mare pe reconstrucția infrastructurii afectate în Europa decât pe pedepsirea Germaniei pentru acțiunile sale.