Oficialul BCE a încercat să calmeze pieţele obligaţiunilor suverane, afirmând că banca centrală este pregătită să limiteze impactul economic al războiului dintre SUA, Israel şi Iran.
Inflaţia din zona euro a urcat la 3% în aprilie, de la 2,6% în martie, după ce înainte de izbucnirea conflictului coborâse sub ţinta BCE, la 1,9%.
Creşterea preţurilor la energie, provocată de închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz, a alimentat temerile privind un nou şoc inflaţionist în Europa, una dintre cele mai dependente regiuni de importurile energetice.
Villeroy de Galhau a declarat că BCE este foarte atentă la riscul apariţiei efectelor de "runda a doua", adică situaţia în care scumpirile energiei se propagă în salarii, servicii şi inflaţia de bază.
"Efectul conflictului din Orientul Mijlociu este clar. Pe termen scurt există presiuni puternice asupra preţurilor energiei, dar responsabilitatea noastră este să împiedicăm efectele secundare", a spus oficialul.
Pieţele financiare anticipează acum aproape în totalitate o majorare a dobânzii la următoarea şedinţă a BCE din iunie, iar traderii estimează creşteri totale de cel puţin 50 de puncte de bază până la finalul anului.
Randamentele obligaţiunilor europene au crescut puternic de la începutul războiului. Randamentul obligaţiunilor germane pe 10 ani a urcat cu aproximativ 32 de puncte de bază, pe măsură ce investitorii au început să includă în preţ riscul unei politici monetare mai agresive.
Christine Lagarde avertizase încă din martie că BCE este pregătită să majoreze dobânzile chiar şi dacă accelerarea inflaţiei va fi temporară.
La rândul său, preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, a declarat recent că volatilitatea petrolului a plasat BCE "între scenariul de bază şi scenariul advers".
