Război în Ucraina, ziua 127. Rusia foloseşte în luptă tot mai mult rachete imprecise din epoca sovietică, susțin ucrainenii

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, joi, că noua abordare reflectă utilizarea de către Rusia și China a "influenței economice, a constrângerii și a abordărilor hibride pentru a-și promova interesele în regiune".

Dar Beijingul a calificat noua strategie a NATO drept iresponsabilă .

Ministrul chinez de Externe, Zhao Lijian, a declarat că "așa-numitul document conceptual al așa-numitei noi strategii a NATO nu ține cont de fapte".

Lijian a declarat că noua strategie "definește în mod greșit China ca reprezentând o provocare strategică și defăimează politica externă a Chinei".

El a adăugat că este "iresponsabilă, încurajează conflictul și este plină de gândirea Războiului Rece și de prejudecăți ideologice".

La începutul acestei săptămâni, China a criticat Occidentul pentru înarmarea Ucrainei, informează BBC.

Ministerul ucrainean de Externe a anunțat că a întrerupt relațiile diplomatice cu Siria, la o zi după ce președinția siriană a recunoscut oficial "independența" celor două regiuni separatiste Luhansk și Donețk din estul Ucrainei.

Ministerul "condamnă cu fermitate decizia Republicii Arabe Siriene de a recunoaște așa-zisa 'independență' a teritoriilor ocupate temporar în regiunile Donețk și Luhansk", se arată într-o declarație, anunță Al Jazeera.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat, joi, că remarcile președintelui rus Vladimir Putin privind faptul că NATO are "ambiții imperialiste" sunt "ridicole".

"De fapt, Putin este cel care a făcut din imperialism ținta politicilor sale", a declarat Scholz reporterilor după summitul NATO de la Madrid, conform Baha.com.

Anterior, Putin a acuzat NATO că nu îi pasă de Ucraina și că se folosește de războiul din această țară doar pentru a-și "proteja obiectivele" și pentru a "zgudui Rusia".

Rusia folosește rachete imprecise din vechile stocuri sovietice pentru mai mult de 50% din atacurile sale în Ucraina, ceea ce duce la pierderi semnificative de vieți omenești în rândul civililor, a declarat un general de brigadă din cadrul forțelor armate ucrainene.

Rata loviturilor rusești în Ucraina s-a mai mult decât dublat în ultimele două săptămâni, a declarat generalul de brigadă Oleksii Hromov într-o conferință de presă, relatează Reuters, citată de The Guardian.

Președintele rus Vladimir Putin a criticat, joi, țările occidentale din cauza a ceea ce a numit "dezechilibrul de pe piața alimentară".

Putin a declarat că dezechilibrul prețurilor de pe piața alimentară este o consecință directă a "multor ani de politică economică iresponsabilă" și a "emisiei necontrolate și acumulării de datorii negarantate".

"Situația s-a înrăutățit de la începutul pandemiei de coronavirus", a declarat Putin după discuțiile cu președintele indonezian Joko Widodo, potrivit Baha.com.

Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că va anunța în zilele următoare un nou ajutor militar în valoare de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina.

El sugerează că acesta va acoperi apărarea aeriană, artileria, sistemele de contra-baterie și alte tipuri de armament.

Până în prezent, SUA au trimis Ucrainei ajutoare în valoare de peste 50 de miliarde de dolari, informează BBC.

Tocmai l-am auzit pe prim-ministrul britanic Boris Johnson apărând "sănătatea robustă" a NATO în timpul discursului său de la conferința de la Madrid.

El a repetat ceea ce a spus anterior despre invazia Rusiei care a adus NATO mai aproape de pragul său, adăugând că acțiunile lui Putin au făcut alianța "mai puternică" și au unit Occidentul.

În ceea ce privește afirmațiile lui Putin despre faptul că NATO reprezintă o amenințare pentru Rusia, Johnson a declarat că nu a fost "nici pe departe probabil ca Ucraina să se alăture NATO în viitorul apropiat" înainte de război, notează BBC.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat, joi, că Rusia nu a mai avut relații cu Uniunea Europeană din 2014. El a afirmat că UE a acordat asistență opoziției ucrainene în încercarea acesteia de a-l răsturna pe președintele pro-rus Viktor Ianukovici în 2013 și 2014.

"Uniunea Europeană nu a găsit curajul să se înțeleagă cu puciștii, care au preluat ilegal puterea, și, de fapt, a început să îi susțină în ofensiva, inclusiv cea fizică, împotriva locuitorilor din Crimeea și estul Ucrainei", a declarat Lavrov, potrivit Tass, citată de Baha.com.

Aproape 16 milioane de ucraineni au nevoie de asistență umanitară, a declarat coordonatorul-rezident al Națiunilor Unite pentru Ucraina.

"Aproape 16 milioane de persoane din Ucraina au nevoie astăzi de asistență umanitară - apă, hrană, servicii de sănătate, un acoperiș deasupra capului și protecție. Acestea sunt cifre conservatoare pe care Națiunile Unite le revizuiesc acum", a declarat Osnat Lubrani, potrivit CNN.

Lubrani a adăugat că cel puțin șase milioane de persoane au fost strămutate până acum în interiorul țării din cauza conflictului, iar alte 5,3 milioane au fugit în străinătate de la invazia din 24 februarie.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat, în cadrul summitului NATO, că sprijinul pentru Ucraina nu se poate opri. "Lupta Ucrainei este lupta Uniunii Europene și a NATO", a adăugat el.

Între timp, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că nu dorește să speculeze cât timp Ucraina va avea nevoie de sprijin.

El a calificat comentariile lui Putin despre imperialismul NATO drept "ridicole", adăugând că nimeni nu poate spune ce l-ar face pe președintele rus să pună capăt războiului din Ucraina, potrivit BBC.

Premierul britanic Boris Johnson a declarat că depinde de ucraineni să decidă dacă și când vor vrea să încheie un acord cu Rusia pentru a obține pacea.

Întrebat de un jurnalist BBC care este obiectivul Marii Britanii pentru conflictul din Ucraina, acesta a spus că ține de Volodimir Zelenski și de oamenii din ucraina să decidă.

„Nu putem fi mai ucraineni decât ucrainenii, toată lumea înțelege asta”, a spus acesta.

Cu toate acesta, premierul britanic spune că a văzut un sondaj venit ulterior atacului de la mall-ul din Kremenchuk, care arăta că „89% din ucraineni nu ar considera în nicio circumstanță să cedeze un teritoriu pentru un acord de pace” și că nu vor niciun fel de acord cu Rusia.

„Slujba noastră este pur si simplu să justificăm principiul, să susținem dreptul ucrainenilor de a se proteja. Asta facem”, a mai spus Boris Johnson.

Vladimir Putin: „Rusia este deschisă la dialog privind asigurarea stabilității strategice, menținerea regimurilor de neproliferare pentru armele de distrugere în masă și îmbunătățirea situației în domeniul controlului armelor”.

Președintele rus a mai spus că Rusia dezvoltă relații cu toți cei care sunt interesați de asta.

Atacurile rușilor continuă în orașul Lisiceansk, potrivit șefului administrației militare regionale.

„Oamenii visează la cel puțin jumătate de oră de liniște, însă ocupanții trag focuri cu toate armele disponibile”, a spus acesta.

Joi dimineață, oficialul ucrainean a spus că forțele ruse au distrus sediul poliției și au început să vizeze rafinăria de petrol din oraș.

Acesta a adăugat că trupul unei femei a fost găsit în subsolul unei case atacate.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenbergm a declarat că alianța este pregătită să protejeze toți aliații, inclusiv Finlanda și Suedia.

În plus, acesta a mai spus că NATO „a luat la cunoștință mesajele directe ale Moscovei”.

Separatişti proruşi din estul Ucrainei acuză joi forţe ucrainene de bombardarea unor civili cu lansatoare americane sofisticate multple de rachetă şi obuziere europene - pe care tocmai le-au primit, relatează AFP.

”Noile obuziere şi HIMARS-urile sunt folosote deja împotriva populaţiei civile din teritoriul nostru”, declară agenţiilor ruse de presă adjunctul ”ministrului de interne” separatist din regiunea ucaineană Lugansk, Roman Vedmedenko.

El face aceste acuzaţii fără să le susţină cu informaţii..

”Există un aflux continuu de armament nou din Europa”, subliniază el.

AFP scrie că nu a putut verifica din surse independente aceste acuzaţii.

Deputaţii ruşi au adoptat joi o lege care permite închiderea instituţiilor media din ţări desemnate drept "neprietenoase" şi suspendarea instituţiilor media ruse acuzate că difuzează informaţii considerate false despre conflictul din Ucraina, relatează AFP.

Legea dă dreptul parchetului "să interzică sau să limiteze activităţile din Rusia" ale instituţiilor media din ţări ale căror guverne s-au arătat "neprietenoase" faţă de instituţii media ruse, conform site-ului camerei inferioare a Parlamentului.

Legea mai permite parchetului să suspende, fără a trece prin tribunal, activităţile oricărei instituţii media ruse care se face vinovată de difuzarea de informaţii considerate false, "lipsite de respect faţă de societate şi stat sau Constituţie" sau informaţii "care discreditează forţele armate ale Rusiei".

Autorităţile ucrainene au declarat joi că o mare cantitate de cereale a fost distrusă în urma unui atac rusesc în estul Ucrainei, relatează DPA, citând autorităţi locale.

Un incendiu a izbucnit la un depozit lovit în Zelenodolsk, a indicat pe contul său din Telegram guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Valentin Resnicenko, adăugând că în jur de 40 de tone de grâu au fost aparent distruse.

Guvernatorul a dat vina pentru incendiu pe Rusia, notează DPA, care afirmă că nu are posibilitatea să verifice această informaţie din surse independente.

Rusia anunţă joi că deţine ”peste 6.000” de prizonieri de război ucraineni şi confirmă că a efectuat un schimb de 144 de prizonieri de război cu Ucraina, care a eliberat atât ruşi, cât şi proruşi, relatează AFP.

”Numărul total al militarilor ucraineni prinşi sau care s-au predat este de peste şase mii”, anunţă un purtător de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul Igor Konaşenkov.

Acest număr nu poate fi verificat imediat, în mod independent, scrie AFP.

Konaşenkov confrmă, de asemenea, că Moscova a efectuat un schimb de prizonieri, miercuri, aşa cum a anunţat Guvernul ucrainean.

Este vorba despre cel mai mare schimb de prizonieri de la începutul invaziei Ucranei, la sfârşitul lui februarie.

”Aproape toţi (combatanţii ruşi şi proruşi) care au fost eliberaţi sunt răniţi sau grav răniţi. Ei prmesc îngrijirile medicale necesare”, a anunţat generalul.

Sancțiunile împotriva Rusiei pot fi văzute drept un act de agresiune care justifică războiul din Ucraina, a spus fostul președinte rus Dmitri Medvedev.

Comandantul forțelor armate ale Ucrainei a mulțumit „tuturor celor care ajută la apărarea pământului ucrainean”, în urma veștilor care anunță retragerea Rusiei din Insula Șerpilor.

Acesta a spus că forțele ruse au fost „incapabile să reziste” în fața artileriei ucrainenilor, a rachetelor și a atacurilor aeriene pe insulă.

„Mulțumesc apărătorilor din Odesa, care au luat măsuri maxime pentru eliberarea strategică a unei părți importante din teritoriul nostru”, a transmis comandantul.

Numărul oamenilor care au murit în urma bombardamentelor asupra unui bloc de locuințe din Nikolaev a crescut la șase, au transmis serviciile de urgență din Ucraina.

Opt rachete au lovit orașul miercuri.

„Trupurile a șase oameni au fost scoase din clădire. Alte șase persoane au fost rănite”, au mai transmis serviciile de urgență.

Dezmembrarea mall-ului din Kremenchuk și căutarea supraviețuitorilor în urma atacului rusesc cu rachete au continuat în noaptea de miercuri spre joi, potrivit primarului din oraș.

Salvatorii demontează acum părți ale mall-ului „de pe lângă epicentrul exploziei”, a spus acesta.

Numărul morților a rămas 18, însă alți 21 de omanei sunt dispăruți.

Suedia va trimite mai multe arme Ucrainei, inclusiv sisteme antitanc și mitraliere, a transmis Ministerul suedez al Apărării.

Pachetul de arme va include și echipament pentru deminare, în valoare de peste 46,5 milioane de euro

Cel puțin 631 de copii au fost răniți de la începutul războiului din Ucraina, potrivit Procuraturii Generale a Ucrainei. De asemenea, 341 de copii au fost uciși.

 Însă cifrele ar putea să fie mult mai mari deoarece nu includ victimele din zonele în care ostilitățile sunt în desfășurare și cele ocupate de ruși.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a emis măsuri provizorii pentru a se asigura că pedeapsa cu moartea a britanicilor nu este executată.

Shaun Pinner a fost capturat în Mariupol, în aprile, alături de colegul său Aiden Aslin, în timpul luptelor intense din orașul-port.

Cei doi, împreună cu un alt soldat de origine marocană, au fost găsiți vinovați „pentru activități mercenare și pentru săvârșirea de acțiuni care vizează preluarea puterii și răsturnarea ordinii constituționale a Republicii Populare Donețk”, deși familiile lor susțin că luptau în mod legitim ca parte a armatei ucrainene și ar trebui tratați ca prizonieri de război.

Forţele armate ucrainene au comunicat miercuri seara că au lovit încă un sistem de rachete Panţîr-S1, instalat de ocupanţii ruşi pe Insula Şerpilor, subliniind că operaţiunile de eliberare a acestui punct de importanţă strategică pentru controlul rutelor maritime în Marea Neagră continuă, potrivit agenţiei de presă Ukrinform.

''În Marea Neagră continuă operaţiunea de eliberare a insulei, avem deja confirmarea distrugerii a încă unui sistem de rachete Panţîr-S1 (sistem combinat de rachete sol-aer cu rază scurtă şi medie de acţiune)'', menţionează Comandamentul de operaţiuni Sud al forţelor de apărare ucrainene într-un comunicat privind evoluţia situaţiei de pe front în sudul Ucrainei.

Ministrul ucrainean de Externe a declarat, pentru Sky News, că dacă Ucraina va fi capturată de Rusia, atunci vor urma și alte țări.

Ministrul Oleksiy Reznikov mai spune că Al Treilea Război Mondial „a început deja”.

Bombardamentul din 16 martie al teatrului de la Mariupol, din Ucraina, în care s-au refugiat mulţi civili, este "în mod clar o crimă de război rusească”, se arată, joi, într-un raport al Amnesty International, pentru care numărul victimelor este însă mai mic, scrie lefigaro.fr.

"Până acum vorbeam despre o presupusă crimă de război. Acum putem spune clar că a fost una, comisă de forţele armate ruse”, a declarat Oksana Pokaltchouk, directorul AI în Ucraina, în timpul unui interviu la Paris.

Două explozii au distrus o mare parte a teatrului, cauzate de "ceva foarte mare: două bombe de 500 de kilograme” dintr-un "atac aerian", a continuat ea, natura pagubelor distugând, conform experţilor consultaţi de ONG, ipoteza propusă de Moscova. a unei explozii în interiorul locului provocată de forţele ucrainene.

Dar la acel moment, spaţiul aerian al Mariupolului era "sub control rusesc” şi "nu existau avioane ucrainene”, a explicat Oksana Pokaltchouk. Imaginile din satelit făcute înainte şi după atac arată că "nu a existat nicio prezenţă militară ucraineană în jurul teatrului”, a spus ea.

"Când erau atât de multe ţinte militare, (ruşii) au ales una civilă”, a deplâns ea. Amnesty denunţă un atac "deliberat” împotriva unui loc care găzduia sute de oameni nevinovaţi, în faţa căruia era scris cuvântul „COPII” în rusă şi cu litere mari albe, ceea ce îl face "în mod clar o crimă de război”.

Doar o veste bună din raport, numărul morţilor ar fi mult mai mic decât cel estimat. "Amnesty International consideră că cel puţin 12 persoane au murit în atac, şi cu siguranţă multe altele, şi că multe altele au fost grav rănite”, conform acestu raport, întocmit din mărturiile a 50 de martori şi a numeroşi experţi.

"Această estimare este mai mică decât cifrele anterioare”, recunoaşte ONG-ul. Se bazează pe faptul că mulţi refugiaţi de la teatru reuşiseră să fugă din Mariupol cu două zile înainte de atac, şi că majoritatea celor care au rămas acolo se aflau în subsoluri şi în alte zone ferite de explozie, explică ea. "Este o veste bună că au fost ucişi mai puţini oameni. Dar asta nu schimbă nimic” pe fond. Indiferent de numărul victimelor, atacul asupra teatrului Mariupol este clar o crimă de război”, a spus Oksana Pokaltchouk..

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, miercuri seară, că miliardarul Richard Branson a vizitat Ucraina şi a promis ajutor pentru reconstrucţie. Zelenski a mai anunţat şi că Ucraina nu va mai avea relaţii diplomatice cu Siria.

"Unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri din lume, Richard Branson, a vizitat Ucraina. El este mai mult decât un antreprenor. Este un vizionar, un om care lucrează pentru progres şi cea mai bună tehnologie pentru întreaga omenire. A venit în Ucraina şi a vizitat Hostomel, unde a discutat, în special, despre posibilitatea de a reconstrui aeroportul şi de a construi "Mriya", cea mai mare aeronavă din lume. Venirea lui este un semnal foarte puternic pentru toată lumea că Ucraina va rezista acestui război. Şi îi sunt recunoscător domnului Branson pentru disponibilitatea sa de a se alătura reconstrucţiei postbelice a ţării noastre", a spus Zelenski.

Fondatorul Virgin Group, Richard Branson, este unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume.

De asemenea, Zelenski a anunţat că Ucraina nu va mai avea relaţii diplomatice cu Siria, după ce aceasta a recunoscut teritoriile separatiste proruse Lugansk şi Doneţk. "Rusia a strecurat mesajul Siriei despre presupusa recunoaştere a structurilor de ocupaţie din Donbas ca presupuse state. Aceasta este o poveste fără substanţă. Şi în acest caz, nu vor mai exista relaţii între Ucraina şi Siria, iar presiunea sancţiunilor împotriva Siriei va fi şi mai mare", a spus el.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat schimbul a 144 de soldaţi cu Rusia, subliniind că cel mai în vârstă are 65 de ani, iar cel mai tânăr are 19 ani.

"144 de războinici ucraineni au fost aduşi acasă din captivitatea rusă. 59 militari ai Gărzii Naţionale, 30 - din Marină; 28 - din armată, 17 grăniceri, 9 militari, 1 poliţist. Cel mai în vârstă dintre eliberaţi are 65 de ani, cel mai tânăr 19. În special, 95 de apărători ai Azovstal se întorc acasă. Sunt recunoscător Serviciului de Informaţii pentru Apărare a Ucrainei şi tuturor celor care au lucrat pentru acest rezultat. Vom face totul pentru a aduce acasă fiecare bărbat şi femeie ucraineană", a spus preşedintele ucrainean.

Guvernul britanic a anunţat miercuri, în cursul summitului NATO de la Madrid, că va debloca un miliard de lire sterline (1,16 miliarde de euro) pentru ajutor suplimentar acordat Ucrainei în răspuns la invazia rusă şi care va include sisteme de apărare antiaeriană şi drone, relatează AFP.

Aceste noi fonduri vor creşte ajutorul militar britanic pentru Kiev la 2,3 miliarde de lire sterline, a precizat Downing Street, într-un comunicat, calificând această creştere importantă o ''nouă fază'' a sprijinului occidental care urmează să permită armatei ucrainene să lanseze contraofensive.

''În timp ce Putin nu reuşeşte să realizeze câştigurile pe care le plănuise şi la care sperase şi că inutilitatea acestui război devine evidentă pentru toţi, atacurile sale împotriva poporului ucrainean sunt din ce în ce mai barbare'', a declarat premierul britanic Boris Johnson, potrivit comunicatului.

''Armele, echipamentele şi pregătirea furnizate de Marea Britanie transformă apărarea Ucrainei împotriva acestui atac. Şi vom continua să sprijinim cu fermitate poporul ucrainean pentru a ne asigura că Putin eşuează în Ucraina'', a adăugat el.

În detaliu, ajutorul suplimentar oferit include ''sisteme sofisticate de apărare antiaeriană, dispozitive aeriene fără pilot, echipamente electronice inovatoare şi mii de echipamente vitale pentru soldaţii ucraineni'', a precizat guvernul.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat miercuri seară încetarea relaţiilor diplomatice cu Siria, după ce regimul de la Damasc a recunoscut independenţa republicilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, susţinute de Moscova din 2014, relatează AFP.

''Nu vor mai exista relaţii între Ucraina şi Siria'', a declarat Zelenski într-un videoclip postat pe Telegram, afirmând că ''presiunea pentru sancţiuni'' împotriva Damascului, aliatul Rusiei, ''va fi şi mai mare''.

''Este un fapt nesemnificativ'', a menţionat el, subliniind semnarea cu Bruxelles-ul a unui acord pentru un regim de ''transport fără viză'' pentru mărfurile care vin din Ucraina în Uniunea Europeană.

Siria, aliat al Rusiei, a anunţat miercuri că recunoaşte independenţa republicilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk din Ucraina, devenind astfel prima ţară străină care face acest lucru.

Preşedintele rus Vladimir Putin a denunţat miercuri ''ambiţiile imperiale'' ale NATO, care încearcă, potrivit lui, să-şi afirme ''hegemonia'' prin conflictul ucrainean, relatează AFP.

''Apelul către Ucraina de a continua luptele şi de a refuza negocierile nu face decât să confirme ipoteza noastră că Ucraina şi binele poporului ucrainean nu sunt obiectivul Occidentului şi al NATO, ci un mijloc de a-şi apăra propriile lor interese'', a spus Putin, într-o conferinţă de presă la Aşgabad, capitala turkmenă.

''Ţările lidere din NATO doresc (...) să-şi afirme hegemonia, ambiţiile lor imperiale'', a acuzat el.

Alianţa Atlantică şi ''înainte de toate Statele Unite au nevoie de mult timp să aibă un inamic extern în jurul căruia să-şi unească aliaţii'', potrivit preşedintelui rus. ''Iranul nu a fost bun pentru aceasta'', a apreciat el.

''Le-am dat această şansă, şansa de a reuni toată lumea în jurul lor'', a afirmat Putin pe ton ironic.

Rusia nu vede ''nicio problemă'' într-o eventuală aderare a Finlandei şi Suediei la NATO, a dat asigurări Vladimir Putin.

''Nu avem probleme cu Suedia şi Finlanda, aşa cum avem cu Ucraina'', a afirmat de asemenea Putin, aflat în vizită în capitala turkmenă. ''Dacă Finlanda şi Suedia doresc aceasta, să adere. Este problema lor, pot adera la ce doresc'', a spus el.

În aceeaşi conferinţă de presă, preşedintele Putin a respins responsabilitatea armatei ruse într-un atac care a ucis cel puţin 18 persoane, conform Kievului, într-un centru comercial aglomerat din Kremenciuk, în Ucraina.

''Armata noastră nu loveşte niciun loc de infrastructură civilă. Avem toate posibilităţile de a şti ce şi unde este'', a adăugat preşedintele Putin.

Atacul asupra centrului comercial din Kremenciuk a provocat cel puţin 18 morţi şi zeci de răniţi şi dispăruţi. Rusia neagă că a vizat o ţintă civilă, susţinând că a bombardat un depozit de arme.