Război în Ucraina, ziua 126. Kievul, un nou schimb de prizonieri cu Rusia. 95 de apărători ai uzinei Azovstal, eliberați

Guvernatorul regiunii Lugansk, Serhiy Gaidai, a declarat miercuri că orașul Lisichansk este supus unui bombardament "enorm", ceea ce face dificilă evacuarea civililor.

"Pentru că densitatea focului este atât de mare încât putem pune oamenii într-un autobuz de evacuare și se poate întâmpla o situație teribilă. Prin urmare, suntem foarte atenți în această privință", a declarat Gaidai.

Armata ucraineană a declarat că forțele rusești încearcă să blocheze Lisichansk în încercarea de a captura orașul, iar presa rusă a relatat că trupele ucrainene încearcă să oprească ofensiva Moscovei prin minarea câmpurilor din jurul orașului, notează Baha.com.

Canada poartă discuții cu aliații săi din Europa cu privire la modul în care ar putea să "intensifice" și să exporte petrol și gaze de pe coasta sa estică pentru a atenua restricțiile energetice și pentru a oferi o alternativă la importurile de energie din Rusia în Europa.

"Este important pentru Canada să poată să se implice și să îi ajute pe prietenii noștri europeni care se confruntă cu realități energetice foarte dificile. Trebuie să facem acest lucru într-un mod în care să abordăm și problema schimbărilor climatice. Și exact acestea sunt conversațiile pe care le avem, în special cu germanii și cu spaniolii", a declarat ministrul de Externe canadian, Melanie Joly, conform Sky News.

Președintele rus Vladimir Putin vrea în continuare să cucerească cea mai mare parte a Ucrainei, susține directorul serviciilor de informații naționale ale SUA, Avril Haines.

Avril Haines a declarat că forțele Kremlinului sunt atât de "degradate" încât le-ar putea lua ani de zile să se refacă, dar situația din Ucraina rămâne "destul de sumbră".

Haines se așteaptă ca armata lui Putin să se bazeze pe atacuri cibernetice, pe eforturile de a controla energia și chiar pe arme nucleare pentru a-și proiecta puterea, potrivit BBC.

Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat miercuri, într-un interviu acordat Washington Post, că războiul din Ucraina nu ar trebui să se încheie "cu orice preț".

"Înțeleg că ar trebui să facem tot ce putem pentru ca războiul să se încheie, dar nu cu orice preț", a subliniat Metsola. În ceea ce privește întrebarea dacă Kievul ar trebui să facă concesii în timpul negocierilor cu Rusia, ea a subliniat că, în loc să se gândească la concesii, "războiul se va încheia atunci când Ucraina va spune că războiul s-a încheiat".

De asemenea, Metsola a declarat că Occidentul încă negociază modul de deblocare a porturilor ucrainene, deoarece "timpul se scurge", în condițiile în care anumite țări au "mai puțin de o lună de aprovizionare cu produse de bază, cum ar fi grânele și cerealele", informează Baha.com.

Întrebat dacă NATO își asumă faptul că ar putea începe un al doilea Război Rece, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, spune că alianța a făcut eforturi pentru relații mai bune cu Rusia timp de decenii.

El spune că Rusia a fost invitată să participe la multe activități și a fost considerată un partener strategic al NATO în 2010, dar "Rusia este cea care a plecat" de la încercările de a construi un parteneriat.

A făcut acest lucru cu un model de comportament: folosirea forței împotriva Georgiei, anexarea Crimeei și folosirea forței în Donbas, în estul Ucrainei, începând din 2014, spune șeful NATO.

Relația NATO cu Rusia este la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul Războiului Rece, adaugă el, dar nu există nicio îndoială că responsabilitatea pentru acest lucru este a Rusiei.

Stoltenberg afirmă că membrii NATO și alte țări doresc să se apropie de state care "nu gândesc la fel de bine", dar "nu putem fi naivi" și este necesar să ne asigurăm că nu există riscul unei acțiuni militare împotriva unei țări NATO, precizează BBC.

Ministerul ucrainean al Apărării a declarat că 144 de soldați ucraineni, dintre care 95 de „apărători ai oţelăriei Azovstal” din Mariupol, au fost eliberați în urma unui schimb de prizonieri cu Rusia și autoproclamata Republică Populară Donețk (RPD).

Kievul a subliniat că acesta a fost cel mai mare schimb de prizonieri între cele două țări de când Rusia a atacat Ucraina în februarie. Ministerul a subliniat că majoritatea trupelor eliberate au fost grav rănite și primesc tratament medical.

Între timp, șeful RPD, Denis Pușilin, a declarat că 144 de soldați s-au întors din Ucraina în RPD și în Rusia, notează Baha.com.

Președintele SUA, Joe Biden, i-a mulțumit, miercuri, președintelui turc Tayyip Erdogan pentru că a încheiat un acord cu Finlanda și Suedia care ar permite celor două țări nordice să devină în curând candidate la NATO, anunță Sky News.

Luând cuvântul în timpul summitului NATO de la Madrid, Biden a declarat: "Vreau să vă mulțumesc în mod special pentru ceea ce ați făcut, punând laolaltă situația în ceea ce privește Finlanda și Suedia, și toată munca incredibilă pe care o veți încerca pentru a scoate grâul din Ucraina. Faceți o treabă excelentă".

"Ucraina nu a plătit suficient (n.r. - pentru a adera la NATO)?", i-a întrebat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe liderii alianței militare în cadrul summitului de miercuri de la Madrid.

Adresându-se summitului NATO de la Madrid prin legătură video de la Kiev, Zelenski a adăugat: "Este contribuția noastră la apărarea atât a Europei, cât și a întregii civilizații încă insuficientă? De ce mai este nevoie atunci? Avem nevoie de garanții de securitate, iar dumneavoastră trebuie să găsiți un loc pentru Ucraina în spațiul de securitate comun".

"Gândiți-vă acum la un singur fapt: astăzi, o țară care nu este membră a NATO, deși cu sprijinul vostru, reține de mai bine de patru luni un stat pe care voi toți îl identificați oficial ca fiind principala amenințare la adresa voastră. Iar noi reținem Rusia să ne distrugă și să vă distrugă pe voi. Este o coincidență faptul că toți aliații din est, toți vecinii noștri, sunt în favoarea aderării Ucrainei la NATO? Nu, nu este o coincidență. Aceasta este logică. Aceasta este cunoașterea vieții în regiunea noastră", a conchis Zelenski, conform CNN.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a spus liderilor NATO, în cadrul summitului de la Madrid, că țara sa are nevoie de mai multe arme moderne și de sprijin financiar pentru a se apăra împotriva Rusiei.

„Acesta nu este un război purtat de Rusia doar împotriva Ucrainei. Acesta este un război pentru dreptul de a dicta condițiile în Europa, pentru cum va fi viitoarea ordine mondială”, a spus Zelenski, în cadrul summitului NATO de la Madrid, potrivit Al Jazeera.

Norvegia anunţă miercuri că donează Ucrainei trei sisteme de lansatoare multiple de rachetă, în urma unor decizii similare ale Statelor Unite, Regatului Unit şi Germaniei, relatează AFP.

Kievul cere acest tip de armament - denumit MLRS sau GMRLS -, care îmbină precizia şi acţiunea cu rază lungă, cu scopul de a opri invazia rusă şi împotriva artileriei ruse.

”Trebuie să ne continuăm susţinerea Ucrainei, pentru ca ea să-şi poată continua lupta pentru libertate şi independenţă”, anunţă într-un comunicat ministrul norvegian al Apărării Bjørn Arild Gram.

Acest anunţ, făcut în marja summitului NATO de la Madrid, are loc în colaborare cu Regatul Unit, potrivit Oslo.

Linii de tren şi autobuz urmează să lege - începând de la 1 iulie - Crimeea anexată de către Rusia în 2014 de regiuni cucerite în sudul Ucrainei, anunţă miercuri autorităţi proruse de ocupaţie, relatează AFP.

Aceasta este o premieră de la anexarea Crimeei, în 2014, de către Moscova, şi suspendarea transporturilor între aceste regiuni.

”Ministerul de interne” autoproclamat din regiunea Herson, ocupată din martie de către trupe ruse, anunţă într-un comunicat că autobuze vor efectua rute dus-întors, de două ori pe zi, de la Simferopol, capitala Crimeei, la Herson.

El mai anunţă că autobuze urmează să asigure, de la 1 iulie, legături între Simferopol şi oraşele ucranene cucerite Melitopol şi Berdeansk, situate în regiunea ucraineană Zaporijjea, ocupată în parte de către armata rusă.

Administraţia militară prorusă care conduce zona din jurul oraşului ucrainean ocupat Herson a anunţat că se pregăteşte să organizeze un referendum de alipire la Rusia, transmite miercuri dpa.

„Da, ne pregătim pentru un referendum - şi îl vom ţine”, a afirmat adjunctul şefului administraţiei militare şi civile din Herson, Kirill Stremusov, într-o postare video pe Telegram.

Herson ar trebui să devină 'membru deplin' al Rusiei, a mai spus el.

Posibilitatea desfăşurării unui astfel de referendum în această regiune din sudul Ucrainei nu este nouă, iar anunţuri anterioare ale administraţiei impuse de Moscova indicau faptul că acesta ar putea avea loc în toamnă.

Conform unor relatări apărute marţi, primarul ales al Hersonului, Igor Kolihaev, a fost arestat de forţele ruse.

Guvernul ucrainean se aştepta de multă vreme că un astfel de referendum - după modelul celor din Crimeea anexată şi din regiunile separatiste din est Luhansk şi Doneţk - ar putea fi în pregătire la Herson.

Herson, port important la Marea Neagră, se află în totalitate sub control rus de la începutul lunii martie. 

Preşedintele rus Vladimir Putin nu ar fi lansat Războiul rus în Ucraina dacă ar fi fost femeie, apreciază premierul britanic Boris Johnson, care consideră de dorit ca la putere să se afle mai multe femei, relatează AFP, citată de News.ro.

„Dacă Putin ar fi fost femeie, cea ce nu este, evident, cred într-adevăr că nu s-ar fi îmbarcat în acest război nebun de macho”, vizând „să invadeze Ucraina”, a declarat marţi Johnson postului german ZF.

Declanşarea acestui război de către Rusia este „un exemplu perfect al toxicităţii masculine”, a mai declarat locatarul Downing Street.

Johnson îndeamnă, în general, la o mai bună educaţie a tinerelor în lume şi să existe mai multe „femeie în poziţii de putere”.

Şeful Guvernului brtanic recunoaşte că „toată lumea vrea ca războiul (din Ucraina) să se termine”, dar, pentru moment, „nu este posibil un acord. Putin nu face oferte de pace”.

Strategia Occidentului vizează pe termen scurt să susţină Ucraina, pentru a-i permite să se afle într-o mai bună poziţie strategică, în cazul în care într-o bună zi pot avea loc negocieri de pace cu Moscova, mai declară Johnson în acest interviu.

Rusia reprezintă o „ameninţare directă” la adresa securităţii statelor membre NATO, reunite într-un summit, la Madrid, declară miercuri Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, care urmează să-şi consolideze flancul de est împotriva invaziei ruse a Ucrainei, relatează AFP, citată de News.ro.

Preşedintele francez Emmanuel Macron denunţă ”profitori de război care fac mulţi bani dn petrol şi gaze naturale”, ”producători”, ”superprofituri” şi ”speculatori”, nemulţumit de scumprea energiei care, în opinia sa, nu se explică doar prin contextul Războiului rus în Ucraina, relatează Le Figaro.

”Producători fac superprofituri din petrol şi gaze naturale”, a denunţat Macron marţi, în conferinţa sa de presă, după summitul G7.

El s-a întrebat despre ”justificarea producţiei reale pentru ca preţurile să se scumpească atât de mult”.

”Avem azi anumiţi producători şi mulţi speclanţi, care fac mulţi bani din contextul geopolitic. Poate, oare, să dureze acest lucru? Nu!”, a denunţat şeful statului francez.

 Cel puţin trei persoane şi-au pierdut viaţa, iar cinci au fost rănite după ce o rachetă rusească a lovit miercuri dimineaţă un bloc de locuinţe din Nikolaev (Mikolaiv, sudul Ucrainei), au anunţat autorităţile locale, care au declanşat o operaţiune de salvare a supravieţuitorilor, potrivit Reuters şi Ukrinform.

Primarul Oleksandr Senkevici a indicat că opt rachete au lovit diferite zone ale oraşului şi a îndemnat locuitorii să se evacueze. El a spus că blocul cu mai multe etaje pare să fi fost lovit de o rachetă de croazieră rusească de tipul X-55.

Fotografii distribuite pe reţelele de socializare de la faţa locului arată coloane de fum ridicându-se deasupra unei clădiri cu patru niveluri, cu etajul superior parţial distrus.

Serviciul de securitate al Ucrainei a transmis marţi că a arestat un fost agent KGB care a ajutat la direcţionarea atacurilor ruseşti cu rachete care au ucis peste 50 de soldaţi la o unitate militară în vestul ţării în martie, potrivit Reuters.

Suspectul a trimis poziţionarea ţintelor de la centrul de instruire militară Iavoriv către o agenţie rusă nespecificată folosind aplicaţia de mesagerie Telegram, au precizat Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) şi procurori locali.

"În urma atacurilor cu rachetă asupra centrului de instruire de la Iavoriv, peste 50 de soldaţi au murit şi aproape 150 au fost răniţi", a transmis SBU pe Telegram.

După atac, Ucraina a precizat că 35 de militari au fost ucişi în centrul respectiv, care se află la 25 de km distanţă de graniţa cu Polonia.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat marţi Consiliului de Securitate al ONU să trimită o comisie de anchetă pentru a dovedi că centrul comercial din Kremenciuk a fost distrus de o rachetă rusească, scrie AFP.

În timpul unei intervenţii în direct în faţa Consiliului, al doilea discurs al său de la 5 aprilie, preşedintele ucrainean a cerut încă o dată ca Rusia să fie exclusă din Consilul de Securitate şi să fie înfiinţat un tribunal pentur a judeca "actele teroriste zilnice" comise de Moscova.

"Dacă puteţi aduce un omagiu tuturor ucrainenilor care au fost ucişi în acest război, tuturor adulţilor, tuturor copiilor noştri, zecilor de mii de persoane... Vă rog să le aduceţi un omagiu printr-un minut de reculegere", a declarat la sfârşitul intervenţiei Volodimir Zelenski, ridicându-se în picioare.