Serviciile germane de informații au ajuns la concluzia că persoanele implicate au acționat în numele unor entități ale statului rus, deși nu a fost precizat despre ce instituții e vorba.
Rusia a respins orice implicare și a transmis că va răspunde cu măsuri similare, urmând, probabil, să închidă Institutul Goethe de la Moscova. Anchetatorii germani au stabilit că drona, explozibilul și detonatorul, găsite pe aeroportul din Leipzig, în apropierea unui avion de transport ucrainean Antonov, fac trimitere directă la Moscova.
Alexander Dobrindt, ministrul german de Interne: ”Guvernul federal concluzionează că Rusia este responsabilă pentru atacul hibrid de la Leipzig din 4 august. Nu considerăm incidentul de la Leipzig un caz izolat, ci îl vedem în contextul altor acțiuni hibride.”
Anchetatorii germani au stabilit că dispozitivul indică „un grad ridicat de expertiză tehnică” și o planificare minuțioasă, dar că punerea în aplicare a planului pare să fi fost lăsată în seama unui „agent de nivel inferior”. Drona a lovit aripa unui avion ucrainean, dar dispozitivul exploziv nu a fost detonat și nu a urmat o explozie.
Alexander Dobrindt, ministrul german de Interne: ”Presupunem că Germania va fi și pe viitor ținta unor atacuri hibride din partea Rusiei. De asemenea, este de așteptat să existe disponibilitatea de a provoca daune și mai mari, prin intermediul atacurilor hibride.”
Deja, marți, au fost descoperite dispozitive explozive și incendiare artizanale lângă o centrală electrică din landul Brandenburg. Poliția încearcă să afle dacă infrastructura energetică a fost vizată intenționat.
Johan Wadephul, ministrul german de Externe: ”Conducerea rusă a decis în mod conștient să deterioreze și mai mult relația bilaterală, deja puternic tensionată, dintre țările noastre.”
Guvernul german a anunțat că va lua măsuri la adresa Moscovei.
Johan Wadephul, ministrul german de Externe: ”Am dispus convocarea ambasadorului Rusiei. Consulatul General al Rusiei din Bonn va fi închis la 18 septembrie. Contractul pentru Casa Rusă din Berlin va fi reziliat”.
Șefa diplomației europene a transmis că atacurile hribride rusești - tot mai numeroase - nu-și vor atinge scopul.
Kaja Kallas, reprezentant UE: ”Rusia încearcă să ne intimideze ca să ne determine să nu mai sprijinim Ucraina. Nu va reuși. Dimpotrivă. Ne vom intensifica sprijinul pentru Ucraina și vom investi mai mult în propria noastră apărare”.
În public, Putin pledează, culmea, pentru... „eliminarea provocărilor care duc la conflicte armate”.
Vladimir Putin: ”Aș dori să vă reamintesc, dragi prieteni, că data de astăzi, 1 septembrie, marchează începutul celui de-Al Doilea Război Mondial. Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a ne asigura că orice acte de provocare care duc la conflicte armate sunt eliminate din practica internațională.”
Donald Tusk: ”Polonia este victima multor provocări (ale Rusiei). Cel mai probabil, am avut din nou acte de sabotaj, chiar în urmă cu doar câteva zeci de ore, care au implicat incendieri. Acte de sabotaj, acțiuni subversive și provocări au vizat în repetate rânduri Finlanda, Lituania, Letonia, Estonia, Polonia, România, Danemarca și, cel mai recent, Germania. Poate că toate națiunile și toți liderii lumii libere vor înțelege că, în fața răului, nimeni nu poate fi lăsat singur.”
Dincolo de aceste provocări, nimic nu sugerează că președintele Rusiei ar fi dispus să facă pași către încheierea războiului din Ucraina.
Potrivit publicației The Economist, care citează surse de la Kremlin, Vladimir Putin se teme pentru propria securitate, în cazul în care Rusia nu-și atinge măcar obiectivul minim - cucerirea întregii regiuni Donbas, din estul Ucrainei.
Putin le-ar fi spus celor din anturajul său că „rușii îl vor spânzura”, dacă cei cinci ani de război nu aduc niciun rezultat tangibil.
Este deja evidentă o schimbare brutală a strategiei de bombardamente a Rusiei, care lansează necontenit salve de rachete și drone asupra Kievului, a porturilor strategice și a centrelor logistice comerciale.
