Raport ONU. În Coreea de Nord se aplică tot mai mult pedeapsa cu moartea, inclusiv pentru cei care se uită la seriale străine
Guvernul Coreei de Nord aplică din ce în ce mai des pedeapsa cu moartea, inclusiv pentru persoanele surprinse că se uită la filme și seriale străine și că le distribuie, potrivit unui important raport al ONU.
Dictatura, care rămâne în mare parte izolată de restul lumii, supune populația la mai multă muncă forțată, restricționându-i în același timp libertățile, se mai arată în raportul citat de BBC News.
Biroul ONU pentru Drepturile Omului a constatat că, în ultimul deceniu, statul nord-coreean a înăsprit controlul asupra „tuturor aspectelor vieții cetățenilor”.
„Niciun alt popor nu se află sub astfel de restricții în lumea de astăzi”, a concluzionat raportul, adăugând că supravegherea a devenit „mai omniprezentă”, ajutată în parte de progresele tehnologice.
Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a declarat că, dacă această situație va continua, nord-coreenii „vor fi supuși și mai mult suferinței, represiunii brutale și fricii pe care le-au îndurat atât de mult timp”.
Raportul, care se bazează pe peste 300 de interviuri cu persoane care au fugit din Coreea de Nord în ultimii 10 ani, a constatat că pedeapsa cu moartea este aplicată din ce în ce mai des.
Din 2015, au fost introduse cel puțin șase noi legi care permit aplicarea acestei pedepse. Una dintre infracțiunile care pot fi pedepsite acum cu moartea este vizionarea și distribuirea de conținut media străin, cum ar fi filme și seriale TV, întrucât Kim Jong Un depune eforturi pentru a limita cu succes accesul populației la informații.
Persoanele care au fugit au declarat cercetătorilor ONU că, începând din 2020, au avut loc mai multe execuții pentru distribuirea de conținut străin. Ei au descris modul în care aceste execuții sunt efectuate de plutonul de execuție în public, pentru a instaura frica în rândul populației și a o descuraja să încalce legea.
Cei care se uită la seriale sud-coreene sunt tratați la fel ca traficanții de droguri
Kang Gyuri, care a fugit în 2023, a declarat pentru BBC că trei dintre prietenii ei au fost executați după ce au fost prinși cu conținut sud-coreean. Ea a asistat la procesul unui prieten de 23 de ani care a fost condamnat la moarte.
„A fost judecat împreună cu infractori condamnați pentru trafic de droguri. Aceste infracțiuni sunt tratate la fel acum”, a spus ea, adăugând că, din 2020, oamenii au devenit mai temători.
Astfel de experiențe contrazic așteptările poporului nord-coreean din ultimul deceniu.
Când actualul lider Kim Jong Un a venit la putere în 2011, fugarii intervievați au declarat că sperau că viața lor se va îmbunătăți, deoarece Kim le promisese că nu vor mai trebui să „strângă cureaua” – adică vor avea suficientă mâncare. El a promis că va dezvolta economia, protejând în același timp țara prin dezvoltarea în continuare a armelor nucleare.
Raportul a constatat însă că, de când Kim a renunțat la diplomația cu Occidentul și SUA în 2019, concentrându-se în schimb pe programul său de armament, condițiile de viață și drepturile omului ale populației s-au „degradat”.
Aproape toți cei intervievați au declarat că nu au suficientă mâncare și că trei mese pe zi sunt un „lux”. În timpul pandemiei de Covid, mulți fugari au declarat că a existat o gravă penurie de alimente și că oameni din toată țara au murit de foame.
În același timp, guvernul a luat măsuri severe împotriva piețelor informale unde familiile făceau comerț, îngreunându-le astfel posibilitatea de a-și câștiga existența. De asemenea, a făcut aproape imposibilă fuga din țară, prin înăsprirea controalelor de-a lungul frontierei cu China și prin ordinul dat trupelor de a trage asupra celor care încearcă să treacă granița.
„În primele zile ale lui Kim Jong Un, aveam ceva speranță, dar această speranță nu a durat mult”, a spus o tânără care a fugit în 2018, la vârsta de 17 ani.
„Guvernul a împiedicat treptat oamenii să-și câștige existența în mod independent, iar simplul fapt de a trăi a devenit un chin zilnic”, a mărturisit ea cercetătorilor.
Raportul ONU menționează că „în ultimii 10 ani, guvernul a exercitat un control aproape total asupra populației, împiedicând-o să ia propriile decizii”, fie ele economice, sociale sau politice. Raportul adaugă că îmbunătățirile aduse tehnologiei de supraveghere au contribuit la realizarea acestui lucru.
Un evadat a declarat cercetătorilor că aceste măsuri represive ale guvernului aveau scopul „de a bloca ochii și urechile oamenilor”.
„Este o formă de control care vizează eliminarea chiar și a celor mai mici semne de nemulțumire sau plângere”, au spus ei, vorbind în mod anonim.
Raportul a constatat, de asemenea, că guvernul recurge mai mult la munca forțată decât în urmă cu un deceniu. Persoanele provenite din familii sărace sunt recrutate în „brigăzi de șoc” pentru a îndeplini sarcini fizice solicitante, cum ar fi proiecte de construcții sau minerit.
