Raport: Canada nu a găsit dovezi că doborârea avionului ucrainean de către Iran a fost premeditată
Canada nu a găsit nicio dovadă că doborârea de către Iran a unui avion de pasageri ucrainean anul trecut a fost premeditată şi a condamnat „incompetenţa şi nepăsarea” celor responsabili, într-un raport publicat joi, conform AFP.
Conform documentului, o echipă specială de criminalişti canadieni însărcinată cu examinarea tuturor informaţiilor disponibile despre incident, inclusiv a celor clasificate, ''nu a găsit nicio dovadă că oficiali iranieni au ordonat doborârea avionului sau că a fost premeditată''.
Într-o conferinţă de presă, ministrul canadian de externe, Marc Garneau, a recunoscut că nu există nicio dovadă că atacul asupra avionului a fost "premeditat".
Însă Iranul ''nu este în niciun caz exonerat de răspundere, poartă o responsabilitate deplină şi completă pentru ceea ce s-a întâmplat din cauza unei combinaţii de incompetenţă, a lipsei de responsabilitate, a unui eşec total al lanţului de comandă şi control", a spus el.
De asemenea, ministrul a acuzat Iranul că nu şi-a închis spaţiul aerian şi "că nici măcar nu a informat avionul care decola că se află într-o zonă de risc".
''Faptele sunt clare, Iranul este responsabil pentru moartea a 176 de oameni nevinovaţi", a conchis ministrul, amintind că ţările implicate în această tragedie aşteaptă răspunsul Teheranului la cererile lor de despăgubiri. Multe întrebări importante rămân fără răspuns din partea Teheranului şi ridică temeri privind repetarea unei astfel de tragedii, a explicat el.
''Zborul PS752 a fost doborât din cauza nepăsării, incompetenţei şi a dispreţului faţă de viaţa umană'', se spune în raport. De asemenea, în text se afirmă că relatarea oficială a evenimentelor de către Iran este înşelătoare şi superficială şi că ignoră în mod deliberat factori cheie.
Zborul PS752 al Ukraine International Airlines (UIA) care zbura de la Teheran la Kiev s-a prăbuşit pe 8 ianuarie 2020 la scurt timp după decolare, cu 176 de persoane la bord, dintre care 55 de cetăţeni canadieni şi 30 de rezidenţi permanenţi. Trei zile mai târziu, forţele armate iraniene au recunoscut că au doborât avionul şi au dat vina pe o "greşeală dezastruoasă" a forţelor aflate în stare de alertă maximă în timpul unei confruntări cu Statele Unite.
În noaptea tragediei, apărarea aeriană a Iranului era în alertă maximă. Iranul tocmai atacase o bază folosită de armata americană în Irak, ca represalii la eliminarea, cu cinci zile mai devreme, într-un atac american la Bagdad, a generalului Qassem Soleimani, arhitectul strategiei regionale a Iranului, şi aştepta un răspuns din partea Washingtonului.
''Oficiali de rang înalt ai regimului au luat deciziile care au dus la această tragedie, iar lumea nu trebuie să le permită să se ascundă cu impunitate în spatele unei mâini de ţapi ispăşitori de rang inferior'', conform documentului guvernului canadian.
În raportul său final prezentat în martie, Organizaţia Aviaţiei Civile Iraniene (CAO) a pus prăbuşirea pe seama unui radar reglat necorespunzător şi a unei erori a unui operator de apărare aeriană. Iranul a pus sub acuzare 10 oficiali. Ucraina a denunţat o "încercare cinică de a ascunde adevăratele cauze", iar Ottawa a declarat că raportul este "incomplet" şi nu are "dovezi tangibile".
''În contextul unor operaţiuni militare, o reglare greşită de această natură ar fi trebuit să fie detectată'', conchide raportul, adăugând că Iranul nu a reuşit să ofere o ''explicaţie credibilă'' cu privire la motivul pentru care aeronava a fost ţintită.