Doborârea avionului Boeing ucrainean de către Iran în 2020, un act terorist, consideră un tribunal canadian

Avionul ucrainean prăbușit în Iran

Iranul a comis un act terorist prin doborârea unui avion Boeing ucrainean în ianuarie 2020 după decolarea de la Teheran, a tranşat joi un tribunal canadian, deschizând calea pentru o cerere de despăgubire de la familiile victimelor, relatează AFP.

Curtea Superioară de Justiţie de la Ontario a decis că cele două tiruri de rachetă asupra zborului PS752 al companiei Ukraine International Airlines au fost "după toate probabilităţile" intenţionate şi sunt considerate de legea canadiană un "act de terorism".

"Reclamanţii au stabilit că distrugerea zborului 752 (de către Iran) este un act de terorism", a concluzionat judecătorul Edward Belobaba, pronunţându-se în favoarea celor patru apropiaţi ai victimelor care vor să poată da în judecată Iranul în Canada, potrivit avocaţilor lor.

"Decizia Curţii Superioare de Justiţie din Ontario este fără precedent în legea canadiană", au afirmat cei doi avocaţi ai lor, Mark şi Jonah Arnold, într-un comunicat.

"Ea va avea un impact important pentru apropiaţii victimelor, care caută să li se facă dreptate", au adăugat ei.

Citește și
Trump, Zelenski și Putin
Răspunsul Moscovei, după ce Trump l-a acuzat pe Zelenski: „Are dreptate. Blochează pacea”

Potrivit acestora, decizia deschide calea pentru cereri de despăgubiri ale clienţilor lor adresate Iranului pentru act terorist. Reclamanţii solicită daune de 1,5 miliarde de dolari.

Statele beneficiază în general de imunitate în Canada, unde nu pot fi judecate în civil. Însă o lege care datează din 2012 face o excepţie pentru ţările considerate a fi susţinătoare ale "terorismului". Ottawa a rupt relaţiile diplomatice cu Teheranul în acelaşi an.

La trei zile după catastrofa zborului PS752 survenită la 8 ianuarie 2020 la Teheran, forţele armate iraniene au recunoscut că au doborât avionul "dintr-o eroare".

În raportul său final prezentat în martie, Organizaţia Aviaţiei Civile Iraniene (CAO) a disculpat forţele armate. Ucraina a spus că este "o tentativă cinică de a ascunde cauzele reale", în timp ce Ottawa a transmis că este un raport "incomplet" şi "fără probe tangibile".

Printre cele 176 de victime se numără şi 55 de cetăţeni canadieni şi 30 de pasageri care aveau statut de rezidenţi permanenţi.

Articol recomandat de sport.ro
Dan Petrescu și-a spus oful într-un moment greu: "Rusia, Italia, Anglia! Mai puțin din România"
Dan Petrescu și-a spus oful într-un moment greu: "Rusia, Italia, Anglia! Mai puțin din România"
Citește și...
Summit-ul B9. Iohannis: Am fost cu toţii martorii întăririi forţelor Federaţiei Ruse în Ucraina
Summit-ul B9. Iohannis: Am fost cu toţii martorii întăririi forţelor Federaţiei Ruse în Ucraina

Preşedintele SUA Joe Biden şi secretarul de stat american Antony Blinken participă online la Summitul Formatului Bucureşti (B9) găzduit luni de Klaus Iohannis, alături de preşedintele Poloniei, care se află la București.

Recomandări
Președintele Nicușor Dan: În 2025, democraţia românească ”a reuşit să facă faţă” unui ”război hibrid”
Președintele Nicușor Dan: În 2025, democraţia românească ”a reuşit să facă faţă” unui ”război hibrid”

Preşedintele Nicuşor Dan afirmă că democrația din România a reușit în 2025 să înfrunte cu succes ”un război hibrid”, după ”un ciclu electoral prelungit, care n-a fost lipsit de dificultăţi”.  

CAB respinge suspendarea comitetului pentru reforma justiției creat de Ilie Bolojan. CSM critică existența grupului de lucru
CAB respinge suspendarea comitetului pentru reforma justiției creat de Ilie Bolojan. CSM critică existența grupului de lucru

Judecătorii de la Curtea de Apel București au respins cererea de suspendare a activității Comitetului pe justiție constituit la inițiativa premierului Ilie Bolojan. Activitatea, dar și formarea grupului este criticată și de CSM.

Primele trupe militare din mai multe țări europene, printre care Franța și Germania, au început să sosească în Groenlanda
Primele trupe militare din mai multe țări europene, printre care Franța și Germania, au început să sosească în Groenlanda

Trupe militare din mai multe țări europene, printre care Franța, Germania, Norvegia și Suedia, au început să sosească în Groenlanda pentru a contribui la consolidarea securității acestei insule arctice.