Putin speră ca Europa ''să-şi recapete suveranitatea'' în viitor. Președintele rus susține că Germania este sub ocupația SUA
Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, şi-a exprimat miercuri speranţa că Europa va reuşi ''să-şi recapete suveranitatea'' în viitor şi a acuzat elitele europene că apără interesele unor terţe ţări, în loc să apere interesele naţionale, scrie EFE.
''Fără nicio îndoială va sosi momentul în care, într-un fel sau altul, Europa îşi va recăpăta în cele din urmă suveranitatea. Deşi, dacă judecăm după ceea ce se întâmplă, va mai dura ceva timp'', a declarat Putin într-o întâlnire cu studenţii, în cadrul unei vizite pe care a efectuat-o la Universitatea de Stat Lomonosov, din Moscova, cel mai important centru de studii superioare din ţară.
Putin a menţionat totodată Germania, care se află - în opinia sa - ''de iure şi de facto sub ocupaţie militară americană''. ''Republica Federală Germania este cea mai mare ţară din Europa, un gigant economic, iar Uniunea Sovietică (URSS) a legalizat sfârşitul ocupaţiei sale'', a susţinut el.
Preşedintele rus a menţionat că, ''după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Germania a fost împărţită în patru sectoare, american, britanic, francez şi sovietic. URSS a legalizat sfârşitul statutului de ocupaţie, dar Statele Unite nu'' au făcut-o.
''Ca să o spunem foarte clar, forţele de ocupaţie americane rămân din punct de vedere oficial şi legal pe teritoriul Republicii Federale Germania. Şi, în fapt, aşa este, acolo sunt mulţi'' militari americani, a continuat Putin, o referire la bazele aeriene Ramstein şi Spangdahlem.
Putin a evitat să comenteze decizia Germaniei de a trimite tancuri în Ucraina
Agenţia de presă Reuters a remarcat că, la întâlnirea sa de miercuri cu studenţii, Putin a evitat să comenteze decizia istorică a Germaniei, luată chiar în aceeaşi zi, de a furniza Ucrainei tancuri de luptă Leopard şi s-a concentrat în schimb pe sfaturi de carieră adresate studenţilor şi pe răspunsuri la întrebări despre cu totul alte subiecte.
Putin, fost ofiţer KGB în fosta Germanie de Est şi care vorbeşte fluent limba germană, a petrecut mai bine de o oră răspunzând la întrebările studenţilor, care au variat de la câini pierduţi şi până la tehnologia cuantică. Războiul din Ucraina a fost menţionat indirect în mai multe rânduri, notează Reuters.
Un student pe nume Vladislav, din Lugansk, regiune din estul Ucrainei aflată sub ocupaţie rusă, i-a spus lui Putin că a luat parte anul trecut la ''operaţiunea militară specială'' a Moscovei în Ucraina şi că visul său este să lucreze pentru serviciul secret rus, FSB, pe care Putin l-a condus cândva.
Putin, în vârstă de 70 de ani, i-a mulţumit pentru serviciul militar şi i-a spus că va lua cu siguranţă în considerare ambiţiile lui de a intra în FSB.
''Oameni ca tine înţeleg mai acut importanţa acţiunii de a proteja poporul... şi Rusia însăşi. (...) Slavă Domnului că eşti în viaţă şi eşti bine, va fi nevoie de oameni ca tine atât în serviciile speciale, cât şi în FSB'', i-a transmis studentului liderul de la Kremlin.
Un alt student i-a spus preşedintelui rus că a avut grijă de fraţii săi de 9, 10 şi 16 ani atunci când mama lui a plecat anul trecut să lucreze ca infirmieră pe front. Putin i-a răspuns că o salută cu o ''adâncă plecăciune''.
O tânără pe nume Daria i-a mărturisit lui Putin că îşi doreşte să lucreze în administraţia prezidenţială, la care Putin i-a răspuns că el, personal, ''va pune la curent departamentul de personal''.
Atac direct la țările occidentale
Putin a lansat un atac indirect şi la adresa ţărilor occidentale, sugerând că unele dintre ele se folosesc de războiul din Ucraina ca o scuză pentru ''a anula'' cultura rusă - o acuzaţie reluată constant de Moscova, dar pentru care nu există nicio dovadă, notează Reuters -, adăugând totodată că ruşii vor continua să se bucure de Beethoven şi Bach.
''Suntem parte a culturii mondiale'', a insistat el.
Separat, Putin a inclus apărarea suveranităţii culturale a Rusiei între obiectivele principale ale politicii statale în sfera culturii, prin semnarea unui decret care a fost publicat miercuri în Monitorul Oficial rus, a transmis EFE. Acest document programatic modifică politica statală culturală anterioară din Rusia, aprobată în 2014, cu includerea de noi obiective precum ''apărarea suveranităţii culturale a Rusiei'' şi ''creşterea rolului Rusiei în spaţiul umanitar şi cultural mondial''.
Decretul prevede ''conservarea valorilor şi principiilor fundamentale care stau la baza unităţii societăţii ruse, garantarea dezvoltării ţării noastre ca stat social, care garantează protecţia drepturilor şi libertăţilor omului şi sporirea calităţii vieţii''.
Potrivit noii politici statale în domeniul culturii din Rusia, ''acest lucru este posibil doar dacă există investiţii consecvente în fiinţa umană, în conservarea şi consolidarea identităţii civile ruse, pornind de la valorile tradiţionale spirituale şi morale ruse''. ''Până de curând, aceste investiţii erau evident insuficiente, ceea ce a generat pericolul unei crize umanitare'', se menţionează în document.
Totodată, noua politică statală privind cultura stabileşte ''crearea condiţiilor pentru educaţia şi dezvoltarea minorilor pe baza valorilor tradiţionale spirituale şi morale ruse şi apărarea intereselor copiilor''. Noua politică apără deopotrivă ''valorile tradiţionale ale familiei şi instituţia căsătoriei drept uniunea dintre un bărbat şi o femeie'' şi va acorda prioritate oricărei activităţi culturale care caută să conserve valorile tradiţionale, memoria istorică şi să protejeze ''adevărul istoric''.
