Protestele din Statele Unite au început să piardă din intensitate, autoritățile rămân în alertă

Mai multe oraşe au păstrat interdicţiile de circulaţie odată cu lăsarea serii, iar Garda Naţională a fost scoasă masiv pe străzi.

Paza Casei Albe a fost întărită puternic, cu sute de rezervişți.

Iar la Washington, războiul politic dintre preşedintele Trump și democrați s-a amplificat.

Brynn Gingrass, corespondent CNN: ”Acesta e unul dintre incidentele despre care am aflat de la Poliţia new-yorkeză, s-a petrecut în Bronx, în timpul unui jaf despre care (autorităţile, n.r.) spun că făcea parte din incidentele violente petrecute în oraş. Un sergent de poliţie venit să oprească jaful a fost lovit de o maşină. Este în stare gravă în spital, cu răni la cap şi la picior, dar stabil”.

Citește și

UE vrea combaterea răspândirii dezinformărilor legate de reţelele 5G şi răspândirea COVID-19

Cum a ajuns Petre Roman inculpat în Dosarul Mineriadei din 1990: „în subsolul Universității s-au găsit 22 de arme cu glonț; la sediul PNȚCD, substanțe halucinogene și materiale legionare”

La lăsarea serii, protestele pașnice și legitime sunt deturnate de grupuri de huligani puși pe jafuri și violențe. Indivizii smulg pietre din pavaj și fac țăndări vitrinele magazinelor. Vandalii năvălesc înăuntru și înhață tot ce găsesc. Un magazin de încălțăminte sport din Los Angeles a rămas fără marfă în doar câteva minute. Hoții nu se sinchisesc de faptul că sunt adesea filmați de martori.

Sunt vizate în special magazinele cunoscute, iar huliganii sunt inventivi: într-un oraş din California au spart uşa unui magazin de electronice cu ajutorul unei macarale. Mulţimea s-a dispersat, însă, în momentul în care a apărut poliţia.

Chiar şi aşa, uneori sunt atât de mulţi, încât cei 2-3 poliţişți veniți în grabă nu pot decât să-i gonească.

În multe oraşe, forţele de ordine au fost întărite de militarii Gărzii Naţionale. Sunt peste 20.000 de rezervişți din acest corp de armată pe străzile oraşelor americane, cel mai mare număr mobilizat vreodată în istoria Statelor Unite.

Cesar Bautista, rezident într-o suburbie a orașului Chicago: ”Prezenţa lor aduce într-adevăr o senzaţie de pace. Dar sunt trist şi supărat că a fost nevoie să se ajungă în acest punct, să fie nevoiţi să cheme Garda Naţională”.

Sunt şi guvernatori sau primari care refuză să cheme în ajutor Garda Naţională, cum e cazul New York-ului. Cât despre armata regulată, aşa cum a ameninţat Trump, nici vorbă.

Muriel Bowser, primarul Washington D.C.: ”Nu credem că armata regulată ar trebui folosită pe străzile americane, împotriva americanilor. E o utilizare nepotrivită a forţelor noastre armate. Avem poliţie în Washington D.C”.

Câteva sute de rezervişți au ajuns şi la Washington, unde au înconjurat CasA Albă cu vehicule blindate. Dispozitivul a fost verificat chiar de preşedintele şefilor de stat major din armata americană.

Mark Milley, General: ”Toată lumea are dreptul să protesteze. Primul Amendament e sfânt. E dreptul poporului american să protesteze, dar să protesteze paşnic”.

Şi, în mare parte, asta se întâmplă. Pe străzile din New York, de exemplu, mii de oameni au mărşăluit paşnic. La fel în multe alte oraşe americane.

Toți avem nevoie de cineva pe care să ne bizuim!

Lucrurile sunt însă pe muchie de cuţit. De multe ori, protestele paşnice degenerează în incidente violente, cum s-a întâmplat în oraşul Richmond, unde câteva sute de oameni s-au adunat în faţa statuii generalului confederat Robert E. Lee şi au cerut autorităţilor să o dărâme.

Într-un oraş din Alabama, însă, autorităţile au urmat apelurile societăţii şi au demontat un monument vechi de 115 ani, ridicat în cinstea armatelor confederate din timpul Războiului Civil american.

Sarah Collins Rudolph, rezident Alabama: ”Mă bucur că a fost scos, pentru că a trecut atât de mult timp şi ştim că e un monument închinat urii. Nu îi reprezenta pe americanii de culoare. Reprezenta doar vremurile dificile de demult”.

Martin Luther King al treilea: ”Tata spunea că dacă nu vom învață să ne exprimăm non-violent, riscăm anihilarea”.

În acest timp, preşedintele Donald Trump a făcut o vizită la monumentul ridicat în cinstea Papei Ioan Paul al II-lea, pentru a depune o coroană de flori cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea prelatului.

Momentul a venit la câteva ore după ce Garda Națională, Serviciul Secret și polițiștii au intervenit cu gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc împotriva protestatarilor pașnici din zona Casei Albe pentru a degaja perimetrul.

Totul ca să-i permită președintelui să meargă, pe jos, până la Biserica Saint John din piața Lafayette, pentru o poza cu o biblie în mâna.

Gestul preşedintelui, considerat doar o lovitură de imagine, a provocat reacţii critice în întreaga ţară, inclusiv din partea liderilor religioşi.

Bishop Mariann, Preot: ”Nu e un om care se roagă duminică dimineaţa, ştim asta, nu a venit în mod regulat la biserica St. John sau la oricare dintre bisericile din dioceza noastră. Şi să fie cât se poate de clar, nu a venit să se roage, nu a venit să-și exprime remușcările sau să ofere consolare”.

Iar protestele din Statele Unite s-au răspândit, în ultimele zile, şi în alte state din occident. Au avut loc manifestaţii în Olanda, în Marea Britanie, iar în Paris protestatarii au ajuns să se ciocnească şi ei cu forţele de ordine.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Apare un nou stadion de 5 stele în România! Guvernul aprobă azi toate actele