Procesul aderării Finlandei şi Suediei la NATO riscă să fie îngheţat
Şefa guvernului finlandez a lansat un avertisment privind viitorul Finlandei şi al Suediei în NATO.
Vezi aici ultimele informații despre Războiul din Ucraina | LIVE UPDATE
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Sanna Marin, șefa guvernului finlandez, a avertizat, marţi, că aderarea Finlandei şi a Suediei la NATO ar putea fi îngheţată dacă până la summitul de la Madrid, din 28-30 iunie, nu se ajunge la un acord cu Turcia, care blochează candidaturile celor două ţări nordice, informează AFP, citată de Agerpres.
Orice acord de aderare la Alianţa Nord-Atlantică trebuie să fie aprobat cu unanimitate de cele 30 de state membre.
''Cred că este extrem de important să mergem înainte în acest stadiu. Dacă nu ne reglăm aceste chestiuni înainte de Madrid, situaţia riscă să treneze'', a afirmat Sanna Marin.
''Nu ştim pentru cât timp, dar situaţia ar putea fi îngheţată pentru o perioadă'', a explicat ea în timpul unei vizite în Suedia.
Ankara acuză Suedia şi Finlanda că adăpostesc membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), grupare calificată drept ''teroristă'' de Turcia şi de aliaţii săi occidentali.
Cele două state nordice țin cont de reacția Ankarei
Sanna Marin a subliniat că Suedia şi Finlanda iau în serios îngrijorările Turciei şi doresc să ''corecteze neînţelegerile, dacă acestea există''.
Ea a spus că Turcia declarase că cele două ţări nordice vor fi binevenite în NATO, dar că Ankara şi-a schimbat discursul după ce au fost depuse cererile de aderare.
În mod tradiţional neutre, Finlanda şi Suedia au decis să adere la NATO ca reacţie la agresiunea militară neprovocată şi nejustificată lansată de Rusia contra Ucrainei pe 24 februarie. Moscova susţine că este vorba despre o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.
