Prima desfăşurare permanentă a trupelor germane în străinătate de după al Doilea Război Mondia. Țara aleasă de Bundeswehr

În timp ce mulţimea flutura steaguri lituaniene, germane şi ucrainene, Friedrich Merz şi ministrul său al apărării, Boris Pistorius, au participat la o ceremonie de lansare a brigăzii blindate menite să protejeze flancul estic al NATO.

Noua unitate de luptă grea, brigada 45 de tancuri, va fi formată din 4.800 de soldaţi germani şi 200 de civili. Ea a fost anunţată ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022 şi urmează să atingă capacitatea operaţională deplină până în 2027.

„Împreună cu partenerii noştri, suntem hotărâţi să apărăm teritoriul alianţei împotriva oricărei agresiuni. Securitatea aliaţilor noştri baltici este şi securitatea noastră”, a declarat cancelarul Merz.

Desfășurare fără precedent

Desfăşurarea trupelor germane, fără precedent pentru Bundeswehr, are ca scop consolidarea apărării Lituaniei şi a republicilor baltice Estonia şi Letonia, foste state sovietice care au devenit membre ale NATO şi UE şi se tem de un atac rusesc.

La o conferinţă de presă la Vilnius, susţinută alături de preşedintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, Merz a declarat că „revizionismul agresiv al Rusiei”, care urmăreşte să redesenze harta Europei, creează riscuri grave pentru securitatea întregului continent, nu doar a Ucrainei.

Merz, primul cancelar care a servit în Bundeswehr, a declarat: „Susţinem ferm Ucraina, dar suntem uniţi şi ca europeni şi, ori de câte ori este posibil, acţionăm ca o echipă împreună cu SUA”.

În perspectiva summitului NATO de luna viitoare de la Haga, Merz a afirmat că alianţa trebuie „să consolideze în mod durabil capacităţile de apărare europene, iar industria noastră de apărare trebuie să-şi extindă capacităţile – trebuie să producă mai mult pentru Europa şi să producă mai mult în Europa”.

„Zeitenwende”

Nausėda i-a mulţumit lui Merz pentru sprijinul acordat de Germania prin noua unitate de luptă, formată la cererea Lituaniei, care, cu cei 2,9 milioane de locuitori, se învecinează cu enclava rusă Kaliningrad şi cu Belarus, aliat al Moscovei. „Înţelegem ameninţarea şi credem că putem face faţă ameninţării împreună cu aliaţii noştri”, a spus Nauseda menţionând că Lituania intenţionează să atingă noul obiectiv NATO de a cheltui 5% din produsul intern brut pentru apărare până anul viitor.

Merz a declarat că Germania, ca cea mai mare economie a Europei, va atinge acelaşi nivel până în 2032, pe baza unui calcul de 3,5% din PIB pentru achiziţii militare şi 1,5% pentru infrastructura de importanţă militară, inclusiv drumuri, poduri şi porturi.

Retorica fermă a lui Merz a fost salutată de partenerii europeni ca o continuare şi o extindere a „Zeitenwende” (punctul de cotitură) în politica de apărare germană, stabilită de predecesorul său, Olaf Scholz.

În timp ce guvernul de centru-stânga condus de Scholz a creat un fond special de 100 de miliarde de euro pentru achiziţionarea de echipamente de apărare şi a îndeplinit în cele din urmă angajamentul NATO de a aloca 2% din PIB pentru apărare, Merz a decis să elimine frâna constituţională a datoriei pentru a permite investiţii militare mult mai mari. În primul său discurs important în faţa parlamentului, săptămâna trecută, Merz a promis că, după ani de neglijare, va construi „cea mai puternică armată convenţională” a Europei, în condiţiile în care Germania nu deţine arme nucleare proprii.

„Este un gest adecvat pentru cea mai populată şi mai puternică ţară din Europa din punct de vedere economic. Prietenii şi partenerii noştri se aşteaptă la acest lucru din partea noastră. De fapt, practic, o cer”, a declarat cancelarul german.

La rândul său, Boris Pistorius, care a fost ministru al apărării şi în guvernul Scholz, a promis, la preluarea puterii de către noul guvern, în această lună, că Germania va fi „gata să apere fiecare centimetru pătrat al teritoriului NATO” şi a calificat brigada din Lituania drept „un semnal clar pentru orice potenţial adversar”.

„Nicio indicaţie că SUA şi-ar retrage trupele din Europa”

Donald Trump a exercitat presiuni asupra celorlalte state membre NATO pentru a creşte cheltuielile militare, acuzând adesea Germania că „profită” de pe urma Washingtonului. Preşedintele american a tulburat, de asemenea, aliaţii europeni cu mesaje contradictorii privind poziţia sa faţă de apărarea Ucrainei, alimentând temerile cu privire la angajamentul SUA faţă de clauza de apărare reciprocă a NATO.

Întrebat despre informaţiile potrivit cărora Trump ar putea ordona o reducere a trupelor americane de pe continent, Merz a declarat joi că „nu are nicio indicaţie că SUA ar retrage trupele din Europa”.

Angajamentul faţă de securitatea Balticii a pus Germania în faţa mai multor provocări, printre care găsirea unui număr suficient de oameni dispuşi să servească în această regiune. În ianuarie, Bundestagul a adoptat o lege pentru a face această perspectivă mai atractivă, incluzând ore de lucru mai flexibile, indemnizaţii mai mari şi plata orelor suplimentare, potrivit News.ro.

Înainte de vizita lui Merz, ministrul lituanian al apărării, Dovilė Šakalienė, a declarat pentru ziarul german Frankfurter Allgemeine cât de importantă este o descurajare plauzibilă faţă de Rusia, împărtăşind evaluarea lui Pistorius potrivit căreia Rusia ar putea fi în măsură să atace un stat NATO în termen de cinci ani. „Fiecare lituanian ştie: dacă vin ruşii, nimeni nu va fi cruţat”, a punctat el.

Articol recomandat de sport.ro

Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei