Președintele Serbiei apare în dosarul „Safari la Sarajevo”, în care civilii au fost uciși pentru distracție. Cum se apără

Procurorii din Milano au deschis o anchetă privind acuzațiile că cetățeni străini ar fi plătit sume mari de bani pentru a împușca civili în Sarajevo „pentru distracție” în timpul războiului din Bosnia de la începutul anilor 1990.

Acum, numele președintelui Serbiei, Aleksandar Vucic, apare în dosarul „Safari la Sarajevo”, după ce un jurnalist de investigație croat a depus o plângere împotriva sa la procuratura din Milano, care instrumentează cazul.

Jurnalistul croat de investigație Domagoj Margetic afirmă că Vucic ar fi fost prezent la unul dintre punctele militare din Sarajevo, de unde, conform martorilor, străini și unități ultranaționaliste sârbe ar fi tras asupra civililor, în cadrul unui macabru „safari” organizat în timpul asediului.

Așa-numiții „ucigași de plăcere” sau „lunetiști de weekend”, în principal cetățeni străini instăriți, ar fi plătit sume considerabile armatei sârbe pentru a putea trage asupra oamenilor aflați pe străzile orașului.

Citește și

Un militar român a murit într-un complex acvatic din Sarajevo. Era la prima misiune într-un teatru de operaţii

Între 1993 și 1995, peste 10.000 de civili ar fi fost uciși în astfel de atacuri, susțin anchetatorii.

Replica lui Vucic nu a întârziat să apară. Astfel, liderul Serbiei a respins joi acuzațiile care îl leagă de așa-numitele „safariuri de lunetiști” din timpul asediului Sarajevo din anii 1990, calificând aceste acuzații drept „minciuni” menite să-l prezinte ca pe un „monstru” și un „ucigaș cu sânge rece”.

„Nu am ucis niciodată pe nimeni, nu am rănit niciodată pe nimeni și nu am făcut nimic de acest gen”, a declarat Vucic reporterilor, în marja conferinței regionale de afaceri dintre Marea Britanie și Balcanii de Vest, care a avut loc la Belgrad.

Jurnalistul de investigație croat Domagoj Margetic a declarat marți că a depus o plângere oficială la procuratura din Milano, în care susține că Vucic a participat sau a contribuit la facilitarea „turismului de lunetiști”, în cadrul căruia străinii ar fi plătit forțele sârbe bosniace pentru a putea trage asupra civililor din poziții cu vedere asupra orașului asediat, potrivit POLITICO.

În scrisoarea adresată procurorilor, Margetic citează un videoclip din 1993 și presupuse interviuri din timpul războiului, împreună cu mărturiile unor oficiali bosniaci, ca dovezi că Vucic a fost „voluntar de război” la Sarajevo în 1992 și 1993 și membru al Detaşamentului Chetnik din Sarajevo al Armatei Republicii Srpska (VRS). El susține în continuare că Vucic a petrecut câteva luni staționat pe linia frontului, la cimitirul evreiesc din Sarajevo.

Răspunzând la acuzațiile referitoare la filmarea din 1993, care îl arată ținând o pușcă cu lunetă alături de alți bărbați înarmați la cimitir, Vucic a insistat: „Nu am ținut niciodată în viața mea o pușcă cu lunetă. Nici măcar nu aveam pușca despre care vorbiți, pentru că acela este un trepied pentru cameră”.

Acuzațiile lui Margetic au venit în contextul în care procurorii din Milano au deschis săptămâna trecută o anchetă privind presupuși cetățeni italieni care ar fi participat la așa-numitele „safariuri umane”, investigând posibile acuzații de omor calificat.

Acum, anchetatorii investighează afirmațiile potrivit cărora vizitatori străini ar fi plătit trupele sârbe bosniace ale Armatei Republicii Srpska (VRS) — care opera sub comanda fostului lider sârb bosniac Radovan Karadzic, condamnat pentru genocid în 2016 — pentru a-i transporta în poziții de pe dealurile din jurul Sarajevo, de unde puteau trage asupra civililor pentru distracție.

Peste 10.000 de persoane au fost ucise în Sarajevo între 1992 și 1996, multe dintre ele în urma bombardamentelor și a focurilor de lunetist, în timpul celui mai lung asediu din istoria modernă a Europei, după declararea independenței Bosniei și Herțegovinei față de Iugoslavia. În timpul asediului, forțele guvernamentale bosniace au apărat orașul împotriva trupelor sârbe bosniace care au înconjurat Sarajevo de pe dealurile din jur.

Ancheta italiană, declanșată de o plângere a jurnalistului și scriitorului independent Ezio Gavazzeni, are ca scop să determine dacă „safariurile umane” despre care se vorbește de mult timp au avut loc și cine le-ar fi permis sau ar fi participat la ele.

„Vorbim despre oameni bogați, cu reputație, antreprenori, care în timpul asediului de la Sarajevo au plătit pentru a putea ucide civili fără apărare”, a declarat Gavazzeni pentru La Repubblica.

Articol recomandat de sport.ro

„Faraonul“ Salah: ce avere are egipteanul și cu ce mașină vine la antrenamente