Cazul „Lunetiștii de weekend” redeschide trauma războiului în Sarajevo. Bogații lumii ar fi plătit mult pentru a ucide civili
Procurorii din Milano a deschis o anchetă privind acuzațiile că cetățeni străini ar fi plătit sume mari de bani pentru a împușca civili în Sarajevo „pentru distracție” în timpul războiului din Bosnia de la începutul anilor 1990.
Anunţarea unei anchete în Italia cu privire la presupuşi ”lunetişti de weekend” care au plătit pentru a trage în civili în timpul asediului oraşului Sarajevo a redeschis rănile capitalei bosniace, victima celui mai îndelungat asediu din istoria modernă - din aprilie 1992 şi până în februarie 1996 -, relatează AFP.
Potrivit mai multor publicaţii italiene, Procuratura din Milano a deschis o anchetă cu privire la presupuse călătorii ale unor italieni bogaţi, veniţi să se distreze trăgând de la înălţime în civili blocaţi în oraş, însă puţine informaţii au fost divulgate cu privire la investigaţii.
Justiţia bosniacă, care s-a sesizat cu privire la aceleaşi acuzaţii în 2020, anunţă că încă mai desfăşoară această anchetă.
AFP prezintă în continuare ceea ce se şrie despre acest dosar, la 30 de ani de la Războiul care a sfâşiat Bosnia şi s-a soldat cu peste 100.000 de morţi.
Conform unor acuzații incredibile investigate de procurorii italieni, străini bogați au plătit sume mari de bani pentru a trage asupra civililor terifiați în timpul asediului de la Sarajevo.
Procurorii examinează acuzațiile conform cărora, în anii 1990, extremiști de dreapta și pasionați de arme din Italia, Statele Unite, Rusia și alte țări au călătorit în Bosnia și au plătit forțele sârbe pentru a le permite să tragă asupra locuitorilor orașului, ca formă de „turism de război”.
Potrivit La Repubblica, străinii au plătit fiecare echivalentul a 80.000-100.000 de euro (71.000-88.000 de lire sterline) în moneda actuală pentru a participa, existând o „listă de prețuri” care ar fi inclus diverse tarife în funcție de țintă, potrivit The Independent.
Ce s-a întâmplat în timpul asediului
La începutul lui aprilie 1992, forţe sârbe din Bosnia înarmate cu armament de la Armata federală iugoslavă lansează asediul oraşului Sarajevo. În patru ani, peste 11.500 de persoane au fost ucise în oraş - inclusiv câteva sute de copii -, potrivit unor date oficiale bosniace.
Numele copiilor asasinţai sunt gravate în prezent pe un memorial, în centrul oraşului - o amintire zilnică a tragediei pe care a îndurat-o Sarajevo.
Multe dintre aceste victime au fost împuşcate de către lunetişti poziţionaţi pe dealurile care înconjoară oraşul - iar cea mai mare arteră din oraş a fost denumită de către jurnaliştii internaţionali "Sniper alley" în timpul războiului, o modalitate de terorizare a populaţiei civile, a stabilit în mai multe dintre hotărârile sale Tribunalul Penal Internaţional (TPI) pentru fosta Iugoslavie.
Însă niciun lunetist nu a fost tras vreodată personal la răspundere, iar toate condamnările au vizat liderii şi comandamentul.
Primele evocări ale „Sniper safari”
Primele articole despre un turism de război, care sporesc oroarea asediului, sunt publicate în cotidianul Oslobodjenje.
La 1 aprilie 1995, pe prima pagină, ziarul scrie "Sniper Safari la Sarajevo". Deasupra mai multor coloane, Oslobodjenje menţionează ”mărturii înfiorătoare despre turismul de război” şi evocă ”un ofiţer sârb (care) i-a propus unui jurnalist italian să tragă într-o femeie bătrână”.
”Ei preferă să tragă în copii”, potrivit altui intertitlu.
Articolul citează publicaţii italiene care prezintă mărturii despre ”războiul de weekend” la Sarajevo şi acuzaţii formulate la un ”tribunal popular” la Trento.
Trezeci de ani mai târziu, într-un editorial publicat la mijlocul lui noiembrie pe site-ul Radiosarajevo, un fost ofiţer de informaţii din armata Bosniei-Herţegovina, Edin Subasic, povesteşte că a pus mâna, în 1993, pe rapoarte de interogatoriu în care un sârb, luat prizonier, evoca vânători italieni în drum către Sarajevo, în compania unor voluntari sârbi.
”Bărbaţi bogaţi care vor plăti forţele sârbe la Sarajevo pentru a le permite să tragă în musulmani”, ar fi spus prizonierul, potrivit textului lui Subasic.
Nicio anchetă în justiţie nu a fost deschisă la acea vreme. Serviciile bosniace de informaţii ar fi alertat, la vremea respectivă, membri ai serviciilor italiene de informaţii de la Sarajevo.
Au trecut zeci de ani înainte ca dosarul să reapară.
Deschideri de anchete
Benjamina Karic avea un an atunci când a izbucnit Războiul din Bosnia.
În 2022, devenită primăriţa Sarajevo, asistă la proiecţia unui documentar care o bulversează, la un festival documentar organizat de către Al-Jazeera Balkans.
Documentarul - intitulat "Sarajevo safari" -, realizat de către scriitorul sloven Miran Zupanic, revenea asupra acestor acuzaţii de turism de război. La câteva zile după ce l-a văzut, primăriţa a depus plângere, iar parchetul bosniac s-a sesizat în dosar - fără ca de atunci să fie divulgat vreun detaliu.
În august, ea îl contactează pe jurnalistul italian Ezio Gavazzeni, care a depus, la rândul său, plângere la Milano, şi trimite şi ea o plângere justiţiei italiene, prin intermediul Ambasadei Italiei la Sarajevo.
”O întreagă echipă de persoane devotate lucrează să se asigure că plângerea nu rămâne literă moartă”, a promis recent pe facebook Benjamina Karic, ”nu vom renunţa!”.
Un fost judecător, Guido Salvini, care l-a ajutat pe Gavazzeni să-şi construiască dosarul, a declarat luni, într-o emsiune la televiziunea italiană, că jurmalistul a depus ”o muncă considerabilă”, ”bazându-se pe surse locale şi martori de ambele părţi”.
Procuratura din Milano nu a comunicat cu privire la conţinutul plângerii şi nu a răspuns unor solicitări de informaţii ale AFP.
Sursa: News.ro
Etichete: italia, lunetist, bogati, ucidere, Bosnia si Hertegovina, sarajevo,
Dată publicare:
19-11-2025 07:48
