Preşedintele kosovar, Vjosa Osmani, cere ajutor SUA pentru aderarea la NATO
Preşedintele kosovar Vjosa Osmani a făcut apel la preşedintele american Joe Biden să folosească influenţa Washingtonului în rândul statelor membre NATO pentru a ajuta Kosovo să se alăture alianţei militare.
Procesul de aderare poate fi complicat, deoarece patru membri NATO - România, Spania, Grecia şi Slovacia - nu recunosc independenţa ţării, relatează Reuters.
Într-o scrisoare trimisă lui Biden pe 10 martie, citată de Reuters, Osmani a spus că, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, aderarea la NATO a fost principalul ei obiectiv de securitate naţională, transmite News.ro.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
”Aderarea Kosovo la NATO a devenit un imperativ. Ne exprimăm credinţa şi aşteptările că SUA îşi vor folosi conducerea şi influenţa pentru a sprijini şi a promova în mod activ procesul complex de aderare la NATO pentru Kosovo”, a subliniat Osmani.
Washingtonul rămâne principalul susţinător al Kosovo, atât din punct de vedere politic, cât şi financiar, de când mica naţiune balcanică şi-a declarat independenţa faţă de Serbia în 2008.
”Suntem expuşi eforturilor persistente ale Rusiei de a submina Kosovo şi de a destabiliza întreaga regiune a Balcanilor de Vest”, a continuat Osmani.
Oficialii NATO nu au răspuns imediat unei cereri de a face declaraţii.
Serbia şi aliatul său tradiţional, Rusia, nu recunosc independenţa Kosovo, iar Moscova a blocat cererea ţării de a deveni membru al Naţiunilor Unite. Belgradul consideră Kosovo ca parte a teritoriului său, deşi nu are instituţii de stat în fosta sa provincie separatistă.
Cu toate acestea, aproximativ 50.000 de sârbi care locuiesc în partea de nord a Kosovo, la graniţa cu Serbia - şi care sunt susţinuţi de Belgrad - refuză să recunoască autorităţile kosovare şi doresc o împărţire pe motive etnice pentru a se uni cu Serbia.
Kosovo este păzit de trupele NATO din 1999, când alianţa a recurs la bombardamente pentru a opri uciderea etnicilor albanezi de către forţele sârbe într-o contrainsurgenţă din 1998-99.
Ţara, care are aproximativ 1,8 milioane de locuitori, îşi doreşte să se alăture alianţei, dar procesul poate fi complicat. Patru membri NATO - România, Spania, Grecia şi Slovacia - încă nu au recunoscut declaraţia de independenţă din 2008.
