Premierul britanic Boris Johnson: Pericol ''clar'' şi ''iminent'' al unei intervenţii militare ruse

''Este un pericol clar şi prezent, vedem un număr mare de soldaţi desfăşuraţi, vedem pregătiri pentru tot felul de operaţiuni în concordanţă cu o ameninţare militară iminentă'', a declarat premierul Johnson într-o conferinţă de presă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Premierul britanic a apreciat de asemenea că este ''vital'' ca Moscova ''să facă un pas înapoi şi să aleagă calea diplomaţiei'', avertizând că o intervenţie militară în Ucraina ar fi ''un dezastru pentru Rusia şi pentru lume''.

''Este vital ca Rusia să facă un pas înapoi şi să aleagă calea diplomaţiei şi cred că este încă posibil. Suntem pregătiţi pentru dialog, desigur, dar sancţiunile sunt pregătite'', a spus, de asemenea, liderul britanic în cadrul unei conferinţe de presă cu preşedintele ucrainean.

Putin spune că lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia

Lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia, a declarat marţi preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit Reuters.

Citește și

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Declaraţia a fost făcută într-o conferinţă de presă după o întâlnire la Moscova cu premierul ungar Viktor Orban.

Preşedintele rus a spus că SUA au ieşit din Tratatul antirachete balistice (Tratatul ABM), deşi Rusia a încercat să le convingă să nu facă aceasta.

"Am încercat mult timp să le convingem să nu o facă. Acesta este unul dintre tratatele fundamentale pentru asigurarea securităţii în lume. Cu toate acestea, Statele Unite au făcut ceea ce au făcut - s-au retras, iar acum lansatoare antirachetă sunt în România şi sunt pe cale să fie instalate şi în Polonia, dacă nu au fost deja amplasate", a afirmat Putin, citat de TASS.

Referitor la scutul american antirachetă, preşedintele rus a spus că, în cele două ţări, există lansatoare MK-41, pe care pot fi instalate sisteme ofensive Tomahawk, capabile să acopere teritoriul Rusiei pe mii de kilometri. "Ei bine, nu este asta o ameninţare pentru noi?", a întrebat retoric Vladimir Putin în aceeaşi conferinţă de presă.

Rusia a susţinut că sistemul terestru Mk-41 poate lansa rachete Tomahawk, iar în 2019 Ministerul Apărării rus chiar a propus SUA să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România, care ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF). Tratatul şi-a încetat existenţa în august 2019.

Putin consideră "clar" că Occidentul a "ignorat" preocupările Rusiei

Preşedintele rus Vladimir Putin a apreciat "clar" marţi că SUA şi NATO au ales să ignore preocupările Rusiei pentru securitatea sa, referindu-se la respingerea cererilor ruseşti în cadrul tensiunilor cu privire la Ucraina, relatează AFP.

"Analizăm răspunsurile scrise primite de la SUA şi NATO, dar este deja clar că preocupările de principiu ale Rusiei au fost ignorate", a spus preşedintele rus după o întâlnire cu premierul ungar Viktor Orban.

El a prezentat lista cu principalele revendicări ale Rusiei: sfârşitul politicii de extindere a NATO, angajamentul de a nu desfăşura arme ofensive în apropierea frontierelor ruse şi retragerea poziţiilor militare ale Alianţei la aliniamentele din 1997, adică înainte ca Organizaţia să-i primească pe foştii membri ai blocului comunist.

"Ignorând îngrijorările noastre, SUA şi NATO punctează dreptul fiecărui stat de a alege liber cum vrea să-şi garanteze securitatea", a spus Putin, reiterând un alt principiu care prevede că "nimeni nu ar trebui să-şi întărească securitatea în detrimentul altora".

"Ni s-au făcut promisiuni că infrastructura NATO nu se va extinde în Est cu nici măcar un centimetru", a spus Putin, menţionând că trupe NATO se află astăzi în Polonia, în România şi în ţările baltice, potrivit RIA Novosti. "Au spus una şi au făcut alta. Pur şi simplu, ne-au înşelat", a adăugat el.

Preşedintele rus a spus că Statele Unite s-au retras din Tratatul privind apărarea antirachetă, în pofida faptului că Moscova a încercat "să le convingă mult timp" să nu o facă. După aceea, SUA şi-au desfăşurat lansatoare în România şi Polonia. Putin a menţionat că pe astfel de dispozitive ar putea fi instalate Tomahawk, sisteme ofensive care, potrivit lui, ar acoperi teritoriul Rusiei pe mii de kilometri, relatează postul de televiziune rusesc independent Dojdi.

Şeful statului rus a avertizat că eventuala aderare a Ucrainei la NATO ar putea duce la un război între Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică pentru controlul peninsulei Crimeea, notează EFE.

"Să ne imaginăm că Ucraina, ca ţară NATO, iniţiază o operaţiune militară (pentru controlul Crimeii). Ce facem? Luptăm cu NATO? S-a gândit cineva la asta? Se pare că nu!", a spus Putin în timpul conferinţei de presă comune cu premierul ungar Viktor Orban la Kremlin.

Vladimir Putin a spus că Occidentul şi Rusia ar putea găsi "o soluţie" la criza lor, acuzând în acelaşi timp Washingtonul că foloseşte Ucraina ca pe un instrument pentru a antrena Moscova într-un "conflict armat", notează AFP.

"Sper că în cele din urmă vom găsi o soluţie, chiar dacă nu va fi uşor", a spus el, după ce a apreciat că "principalul obiectiv al SUA este îndiguirea Rusiei şi că Ucraina este un instrument pentru a antrena Rusia într-un conflict armat şi a ne lovi cu cele mai dure sancţiuni".

Washingtonul acuză Moscova, care a concentrat zeci de mii de militari în apropiere de frontiera cu Ucraina, că ar pregăti o invazie împotriva ţării vecine. Rusia dezminte orice intenţie belicoasă şi cere NATO să se retragă din vecinătatea Rusiei.

Statele Unite au respins cererile Rusiei referitoare la aderarea la NATO, dar au lăsat deschisă uşa pentru discuţii pe alte subiecte, precum desfăşurarea de rachete sau limitele reciproce în cadrul exerciţiilor militare.

Rusia pregăteşte acum un răspuns la această luare de poziţie.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5