Povestea bărbatului crescut de ucigașul familiei sale. Tatăl adoptiv, condamnat la 5.000 de ani de închisoare
Santos Lopez, un fost militar din Guatemala, a fost condamnat la peste 5.000 de ani de închisoare, după ce a participat la un masacru comis de armată. Printre cei care au depus mărturie împotriva sa este și fiul adoptiv, Ramiro Osorio Cristales.
„Mă temeam încă de el? Da, mă temeam, dar a trebuit să depun mărturie împotriva lui. Am vrut să fiu vocea celor care nu puteau fi acolo”, a mărturisit Osorio.
Ramiro Osorio Cristales avea 5 ani în 6 decembrie 1982, când Santos Lopez și alți 50 de membri ai unei divizii a forțelor speciale din Guatemala, instruită de Statele Unite, a intrat în satul în care locuia cu mama, tatăl și cei 6 frați, potrivit unui reportaj realizat de BBC News.
Trupele de elită, cunoscute drept „Kaibiles”, fuseseră trimise în așezarea situată în nordul țării, după un atac al rebelilor asupra unui convoi al armatei, în urma căruia au murit 21 de soldați. Ca oamenii să nu îi bănuiască pe militari pentru masacru, aceștia s-au îmbrăcat ca memebrii unei grupări de rezistență și au mers din casă în casă, cerându-le oamenilor să deschidă.
Când tatăl lui Osorio a urmat îndemnul, soldații l-au scos din casă și l-au legat cu o funie. Celălalt capăt l-au legat în jurul gâtului mamei lui Osorio, iar întreaga familie a fost obligată să defileze prin sat.
Femeile și copiii au fost închiși într-o biserică, iar bărbații și copiii mai mari au fost duși la școala locală. Ramiro Osorio Cristales își amintește și acum țipetele soldaților care interogau și loveau bărbații. Unul câte unul, au fost împușcați, iar trupurile lor aruncate într-o fântână.
„Când au terminat cu bărbații, a venit rândul femeilor și copiilor” din satul Dos Erres. În urma masacrului, în jur de 200 de persoane și-au pierdut viața.
Astfel, Ramiro Osorio Cristales a decis să depună mărturie împotriva lu Lopez. Însoțit de un psiholog, el l-a identificat pe Lopez ca fiind unul din soldații care au târât-o pe mama sa din biserică, ținând-o de păr. Copiii s-au ținut după ea. Văzându-i, unul dintre soldați a ridicat-o în aer pe sora cea mică, ținând-o „de picioare, de parcă era o găină”, după care a lovit-o de un copac, „ca să nu mai plângă.”
Bărbatul a povestit în instanță că n-a văzut ce s-a întâmplat cu mama și cu ceilalți frați, din cauză că a adormit plângând. Când s-a trezit, satul era pustiu și lângă el se afla un singur copil în vârstă de trei ani, numit Oscar.
„Când am plecat, am trecut pe lângă mai multe trupuri care atârnau din copaci: persoane fără membre sau decapitate. L-am recunoscut pe unul dintre ei ca fiind tatăl meu”, a mărturisit bărbatul precizând că militarii i-au luat pe cei doi copii cu ei.
Când se întorceau la baza forțelor speciale, Lopez a început să fie interesat de copilul pe care tocmai îl lăsase orfan. Astfel, a început să-l hrănească cu lapte și alte alimente din propria rație. După aceea, militarii i-au îmbrăcat pe cei doi copii în uniforme pe măsura lor, de parcă ar fi fost mascote, iar Lopez a decis să-l ia pe Ramiro Osorio acasă și să-l crească ca pe propriul său fiu, în sud-vestul țării.
La început, băiețelul de 5 ani a fost foarte încântat să aibă din nou o familie. Însă tatăl adoptiv a început să-l bată, să-l trimită la școală fără mâncare și să-l pună la muncă.
„Mi-a zis ca dacă încerc să fug, mă va găsi oriunde aș fugi și mă va ucide”, a mai povstit el.
Când a crescut, nu și-a uitat părinții, deși a încercat să nu vorbească despre ei de față cu familia adoptivă. Mai mult, începuse să-și dorească să scape de tatăl adoptiv care insista să i se adreseze cu „tată.” La 22 de ani, a reușit să scape de familie intrând în armată – aceeași organizație care i-a ucis familia cu ani în urmă.
„Eram pierdut. Nu știam cine sunt. A fost o decizie foarte dificilă, dar trebuia să scap. Viața cu ei era extrem de dură”, a mai spus Ramiro Osorio.
În 1998, după ce s-a încheiat războiul civil, oficiali de la Procuratura Generală l-au căutat, întrucât începuseră să investigheze atrocitățile din timpul războiului și aflaseră că el și Oscar au supraviețuit masacrului din satul natal.
Spre deosebire de Ramiro, Oscar a fost localizat în Statele Unite, unde a crescut fericit alături de familia unui alt luptător din grupare, fără să-și amintească de soarta familiei sale biologice. Conștientizând că ar putea fi în pericol dacă superiorii din armată îi află adevărata identitate, a luat legătura cu anchetatorii care l-au ajutat să obțină azil politic în Canada.
Când, în 2016, Santos Lopez a fost deportat din Statele Unite, unde locuia ilegal, și adus în Guatemala ca să fie judecat, Ramiro a stat mult pe gânduri dacă să revină acasă să depun mărturie. În cele din urmă, a ales să vorbească despre coșmarul prin care a trecut.
„Este timpul să se facă dreptate pentru toți cei care nu mai sunt cu noi, pentru cei care au rămas fără lumină. Dar a rămas o lumină, iar eu sunt acea. Vă rog să îi condamnați la întuneric pe cei care au comis aceste crime”, le-a spus el celor din instanță.
Astfel, în 22 noiembrie, Lopez a fost condamnat la 5.000 de ani de închisoare: câte 30 de ani pentru fiecare dintre cele 171 de persoane pentru a căror moarte e considerat responsabil, și la alți 30 pentru o altă fată pe care a răpit-o și apo ucis-o.
În total, peste 200.000 de oameni au picat victime ale conflictului dintre armata din Guatemala și lupătorii de gherilă marxiști. Mulți dintre ei erau civili acuzați de armată că sunt de partea rebelilor. Deși răbzoiul s-a încheiat în 1996, doar puțini ofițeri și soldați au fost anchetați de autoritățile din Guatemala.
Masacrul de trei zile din Dos Erres a fost cea mai gravă crimă în masă comisă de armată în timpul războiului civil din Guatemala.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
