Polonia, exclusă de la negocierile pentru pace în Ucraina. Absența statului stârnește tensiuni diplomatice majore

karol nawrocki
IMAGO

Când liderii din Marea Britanie, Franţa, Germania şi Ucraina s-au reunit la Londra pentru a-şi alinia poziţiile cu privire la presiunea urgentă a Washingtonului pentru un acord de pace în Ucraina, Polonia nu se afla pe lista invitaţilor.

A fost a doua excludere în tot atâtea luni, după ce Varşovia a ratat şi invitaţia la un summit de pace crucial, la Geneva, pe 23 noiembrie. În calitate de membru important al NATO, Polonia este furioasă că a fost marginalizată din punct de vedere diplomatic în discuţiile despre un potenţial acord de pace în Ucraina, scrie Politico.

Polonia critică excluderea de la summituri de pace

Excluderea Poloniei de la masa negocierilor este o lovitură dură pentru o ţară care a adoptat una dintre cele mai active poziţii din UE cu privire la Ucraina, iar tabăra dreaptei naţionaliste din jurul preşedintelui Karol Nawrocki nu a pierdut timpul şi l-a învinuit pe premierul liberal Donald Tusk pentru acest eşec.

„Absenţa Poloniei la Londra este încă un exemplu al incompetenţei lui Donald Tusk”, a declarat furios Marek Pęk, senator din partidul naţionalist Lege şi Justiţie, după reuniunea de la Downing Street, numindu-l pe Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, „un politician de rang secund în Europa”.

Motivele frustrării poloneze sunt clare. Polonia nu numai că găzduieşte 1 milion de refugiaţi ucraineni şi acţionează ca principal centru de aprovizionare pentru Ucraina, dar Varşovia joacă şi un rol esenţial în a presa Europa să se reînarmeze. Polonia este ţara cu cele mai mari cheltuieli pe cap de locuitor pentru apărare din NATO şi doreşte să-şi dubleze efectivele militare — deja cele mai mari din alianţă — la 500.000 de soldaţi.

Citește și
serghei lavrov
Lavrov susține că Rusia și SUA au rezolvat „neînțelegerile” privind Ucraina după întâlnirea Putin–Witkoff

Polonia susţine Ucraina şi presiunea pentru reînarmare

Pe de altă parte, şi premierul Tusk şi-a exprimat o oarecare frustrare faţă de exilarea Poloniei la marginea scenei diplomatice. După întâlnirea de la Geneva, el a cerut să fie inclus în comunicatul comun european – o cerere menită să salveze aparenţele, care, potrivit comentatorilor de la Varşovia, nu a făcut decât să sublinieze absenţa Poloniei.

Săptămâna trecută, la Berlin, stând alături de cancelarul german Friedrich Merz, Tusk a încercat să dezamorseze situaţia jenantă creată de respingerea diplomatică a Poloniei printr-o notă de ironie.

„Nu vreau să stârnesc emoţii, dar să spunem lucrurilor pe nume: nu toată lumea din Washington – şi cu siguranţă nimeni de la Moscova – şi-ar dori ca Polonia să fie prezentă peste tot”, a spus el, înainte de a adăuga că a considerat această excludere – probabil o reflectare a susţinerii tenace a Ucrainei de către Polonia – drept „un compliment”.

Guvernul insistă că nu s-a întâmplat nimic neobişnuit la Londra. Formatul „a fost propus de prim-ministrul (Keir) Starmer”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Adam Szłapka, argumentând că „există zeci de astfel de formate, care se schimbă constant. Nu toate formatele produc rezultate, iar Polonia nu trebuie – şi nu ar trebui – să participe la toate”, a punctat oficialul. El a menţionat că ministrul de externe Radosław Sikorski s-a alăturat unei convorbiri telefonice cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu Starmer după întâlnire – dovadă, a spus el, că Polonia „rămâne pe deplin angajată”.

Oficialii polonezi subliniază implicarea continuă

Oficialii polonezi se grăbesc să sublinieze că nu există negocieri de pace reale cu Rusia, cel puţin pentru moment.

„Acestea sunt instantanee, nu o arhitectură”, a spus un diplomat despre absenţa Varşoviei.

Este prea devreme pentru isterie”, a comentat el cerând acoperirea anonimatului.

În primii ani ai războiului, Polonia era imposibil de ignorat. A trimis o mare parte din arsenalul său în Ucraina, a convins Berlinul să trimită tancuri Leopard la Kiev şi a servit ca centru logistic indispensabil al NATO, în special de la o bază aeriană din apropierea oraşului Rzeszów.

Dar o mare parte din această influenţă s-a estompat.

Stocurile de arme din era sovietică ale Poloniei sunt epuizate, iar vasta sa campanie de reînarmare nu va elibera nimic din ceea ce poate oferi străinătatea timp de ani de zile.

Între timp, Franţa, Germania şi Marea Britanie promit acum noi sisteme de apărare aeriană, rachete cu rază lungă de acţiune şi, ceea ce este esenţial, sunt dispuse să contribuie cu trupe la orice misiune viitoare de monitorizare sau menţinere a păcii în Ucraina. Chiar dacă sunt doar promisiuni, Polonia a exclus deja această posibilitate.

Kievul se adaptează la resursele disponibile

În discuţiile care se concentrează acum pe aplicarea încetării focului şi garanţiile de securitate, sprijinul din trecut contează mai puţin decât resursele care pot fi mobilizate, iar Kievul s-a adaptat în consecinţă. Zelenski se bazează acum în mare măsură pe capitalele care pot aduce ceva nou la masa negocierilor.

„Americanii nu ne vor, liderii europeni nu ne vor, Kievul nu ne vrea – atunci cine ne vrea?”, a declarat fostul prim-ministru Leszek Miller după discuţiile de la Londra.

„Se întâmplă ceva neplăcut şi ar trebui să încetăm să ne prefacem că nu este aşa”, a opinat el.

Fostul preşedinte Bronisław Komorowski, un aliat politic al lui Tusk, a susţinut că absenţa Poloniei reflectă realităţile geopolitice, nu un eşec diplomatic.

Londra a reunit „cele trei ţări europene cele mai puternice” – din punct de vedere politic, militar şi economic – cele care contribuie cel mai mult la efortul de război al Ucrainei, a spus el. Polonia, a adăugat el, „este pur şi simplu mai slabă” şi, deşi Europa apreciază rolul Varşoviei, acesta trebuie să fie „în concordanţă cu ponderea sa reală”, a arătat fostul preşedinte.

Pe de altă parte, eforturile Poloniei de a dobândi greutate diplomatică nu sunt ajutate de dificultăţile sale de a vorbi pe o singură voce în străinătate. În timp ce Tusk se concentrează pe eforturile de coordonare europeană, preşedintele Nawrocki, susţinut de opoziţia naţionalistă, s-a ocupat de consolidarea propriilor credite în politica externă, călătorind la Washington, cultivând contacte în jurul administraţiei lui Donald Trump şi vorbind public despre „vocea independentă” a Poloniei.

Tusk şi Nawrocki gestionează diplomaţia pe plan internaţional

Cele două părţi îşi adresează frecvent critici reciproce. Tusk i-a reamintit recent lui Nawrocki că Legea fundamentală poloneză încredinţează politica externă guvernului, nu preşedinţiei. Însă în ciuda teatralităţii, ambele tabere împărtăşesc aceeaşi linie dură faţă de Rusia.

Ceea ce nu împărtăşesc este o strategie pentru a naviga la Washington.

Oficialii guvernamentali recunosc că Nawrocki are în prezent un acces mai direct la Casa Albă. Consilierul său principal pentru politică externă, Jacek Saryusz-Wolski, o spune fără menajamente: „Trump nu se va întâlni niciodată cu Tusk. Se va întâlni cu preşedintele. Datorită lui, Polonia are încă un canal de comunicare cu Washingtonul”.

Cercul lui Nawrocki susţine că acest lucru îi conferă o influenţă pe care Tusk nu o poate egala. Fără acces la Trump, Tusk „nu adaugă nimic distinctiv” la discuţiile occidentale la nivel înalt, a declarat Saryusz-Wolski pentru POLITICO. În opinia sa, dacă nu există cineva cu statutul preşedintelui care să afirme interesele Poloniei la cel mai înalt nivel, ţara va urma pur şi simplu orice compromis pe care Parisul, Berlinul şi Londra îl vor încheia cu Washingtonul.

Influenţa lui Tusk scade fără acces direct la Trump

Oficialii recunosc în privat că un canal de comunicare cu Washingtonul este important - şi, deocamdată, Nawrocki îl are. Totuşi, ei avertizează că a miza totul pe un singur preşedinte american imprevizibil este riscant, mai ales după ce noua strategie de securitate a SUA a semnalat în mod deschis că Europa trebuie să-şi asume o responsabilitate mult mai mare pentru propria apărare.

Consecinţa faptului că Nawrocki se ocupă de diplomaţia cu Trump, în timp ce Tusk se ocupă de Europa, este că poate părea că există două politici externe simultan.

„Problema nu este poziţia Poloniei”, a spus un diplomat occidental de rang înalt, referindu-se la poziţia pro-Ucraina a ţării.

„Problema este să ştim cine vorbeşte în numele Poloniei”, a arătat el.

Dacă este o consolare pentru Tusk, Merz din Germania insistă că ia în considerare poziţia Varşoviei. „Poziţia mea faţă de Polonia este foarte clară: nu facem nimic fără o coordonare strânsă cu Polonia”, i-a promis cancelarul lui Tusk săptămâna trecută.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Emma Răducanu, desemnată cea mai atractivă jucătoare de tenis din lume!
GALERIE FOTO Emma Răducanu, desemnată cea mai atractivă jucătoare de tenis din lume!
Citește și...
Germania confirmă o propunere privind concesii teritoriale ucrainene transmisă lui Donald Trump
Germania confirmă o propunere privind concesii teritoriale ucrainene transmisă lui Donald Trump

O propunere cu privire la concesii teritoriale ucrainene în cadrul unui plan de pace vizând să pună capăt războiului din Ucraina i-a fost transmisă miercuri preşedintelui american Donald Trump, anunţă joi cancelarul german Friedrich Merz.

Lavrov susține că Rusia și SUA au rezolvat „neînțelegerile” privind Ucraina după întâlnirea Putin–Witkoff
Lavrov susține că Rusia și SUA au rezolvat „neînțelegerile” privind Ucraina după întâlnirea Putin–Witkoff

Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a declarat joi că toate "neînţelegerile" cu Statele Unite în privinţa Ucrainei au fost rezolvate în urma unei întâlniri de la începutul acestei luni între Vladimir Putin şi Steve Witkoff, relatează Reuters.

Serghei Lavrov cere semnarea unui set de acorduri pentru o pace durabilă în Ucraina cu garanții de securitate
Serghei Lavrov cere semnarea unui set de acorduri pentru o pace durabilă în Ucraina cu garanții de securitate

Rusia vrea să se adopte un set de documente în vederea susţinerii unui acord de pace durabil şi pe termen lung în Ucraina, care să prevadă garanţii de securitate pentru toate părţile vizate, cere joi ministrul rus de Externe Serghei Lavrov.

Recomandări
PNRR, cursă contra cronometru. România trebuie să atragă într-un an suma pe care a reușit să o obțină în ultimii patru
PNRR, cursă contra cronometru. România trebuie să atragă într-un an suma pe care a reușit să o obțină în ultimii patru

Cu un an înainte de termenul-limită de implementare, Planul Național de Redresare și Reziliență rămâne una dintre cele mai mari mize economice ale României.

Atac cu drone al Rusiei în prima zi a anului, în apropiere de Tulcea. România a ridicat avioane de luptă
Atac cu drone al Rusiei în prima zi a anului, în apropiere de Tulcea. România a ridicat avioane de luptă

Ministerul Apărării anunţă că, joi dimineaţă, s-au înregistrat un nou atac rusesc cu drone asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, fiind ridicate două aeronave din Baza 86 Aeriană de la Feteşti.

Horoscop anul 2026, cu Neti Sandu. Cum va fi noul an pentru fiecare zodie. Previziuni, transformări și sfaturi
Horoscop anul 2026, cu Neti Sandu. Cum va fi noul an pentru fiecare zodie. Previziuni, transformări și sfaturi

Neti Sandu și Andreea Marinescu discută despre anul 2026 din perspectiva astrologică: momentele cheie, schimbările importante și mesajele pe care astrele ni le transmit.