”O recunoaștere a eșecului lui Putin”. Rusia urmează să restrângă începând cu 23 iulie accesul în 14 localităţi de frontieră

Harkov, Ucraina
AFP

Rusia anunţă marţi că urmează să restrângă - începând de la 23 iulie - accesul în localităţi de la frontiera cu Ucraina, din cauza unor bombardamente ucrainene - o mărturisire a eşecului lui Vladimir Putin care a lansat o ofensivă în mai. 

Preşedintele rus a ordonat la 10 mai un asalt-surpriză al forţelor sale în regiunea ucraineană Harkov, cu scopul de a crea o zonă tampon care să limiteze tiruri ucrainene către regiunea rusă Belgorod.

Forţele ruse au cucerit câteva localităţi ucrainene însă nu au putut să creeze această ”zonă de securitate” şi nici să străpungă apărarea inamică.

Potrivit Kievului, Moscova a înregistrat pierderi foarte grele în acest asalt care este în curs.

”Vom restrânge accesul la 14 localităţi în care situaţia operaţională este extrem de dificilă”, a anunţat pe Telegram guvernatorul rus al regiunii Belgorod Viaceslav Gladkov.

Citește și
donald trump
Cum arată portretul pe care Putin i l-a făcut cadou lui Trump. Pictorul rus dezvăluie ce i-a transmis Kremlinul | FOTO

Această decizie este fără precedent, însă este necesară potrivit oficialului, care pare să stabilească astfel că instituirea unei zone-tampon a eşuat.

”Am pierdut deja numeroşi civili, avem mulţi răniţi, iar sarcina noastră este bineînţeles să luăm măsuri de securitate maximă”, anunţă el.

Acest anunţ intervine la câteva săptămâni după ce Occidentul şi-a autorizat - în anumite condiţii - aliatul ucrainean să atace ţinte militare situate pe teritoriul rus cu armament modern occidental. Însă ucrainenii desfăşurau deja de luni de zile atacuri în Rusia cu propriul echipament, mai vechi, mai puţin precis şi cu o rază de acţiune mai restrânsă.

Kievul vrea să mute lupta pe teritoriul rus şi să ţintească instalaţii care sunt folosite în bombardarea Ucrainei.

În regiunea Belgorod, ”puncte de control urmează să fie instalate la intrarea” celor 14 localităţi vizate, iar transportul public, ”inclusiv taxiurile, este interzis”, anunţă în acest comunicat Gladkov.

Numai ”bărbaţii adulţi” vor putea intra în aceste sectoare controlate de către forţele de ordine şi numai ”potrivit unor reguli stricte” - purtarea obligatorie a unei veste antiglonţ şi unei căşti sau însoţiţi de militari într-un vehicul blindat.

Femeile şi copiii au interdicţia de a intra în zonă.

KREMLINUL, CIRCUMSPECT

Kremlinul nu a comentat imediat această decizie.

Pe frontul diplomatic, Rusia a reacţionat marţi cu circumspecţie faţă de declaraţii ale preşedintelui ucrainean care a deschis cu o zi înainte uşa unor negocieri cu Moscova - pentru prima oară din primăvara lui 2022 - prin evocarea unei prezenţe ruse la un viitor summit al păcii.

Volodimir Zelenski a dat asigurări luni că este în favoarea unei prezenţe ruse la un viitor summit - actul doi -, după Conferinţa organizată în Elveţia la jumătatea lui iunie pe tema păcii în Ucraina, care a reunot zeci de lideri, dar de la care Rusia a fost exclusă.

”Primul summit al păcii nu a fost deloc un summit al păcii. Deci, evident, trebuie mai întâi să înţelegem ce înţelege el (Zelenski) prin asta”, a temperat un purtător de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, într-un interviu acordat postului Zvezda, difuzat marţi.

Zelenski a anunţat că vrea să prezinte în noiembrie - când au loc alegeri prezidenţiale în Statele Unite - un ”plan” în vederea unei ”păci drepte”, după aproape doi ani şi jumătate de conflict la scară mare care s-a soldat cu sute de mii de victime civile şi militare.

El şi-a exprimat dorinţa ca ”reprezentanţi ruşi” să participe la viitorul summit al păcii în Ucraina, la o dată nedeterminată, care va avea la bază acest plan.

Or Rusia ocupă în continuare aproape 20% din teritoriul ucrainean, iar perspectiva unui armistiţiu rămâne minimă, atât de opuse sunt în acest stadiu poziţiile Kievului şi Moscovei.

Putin a stabilit drept o condiţie prealabilă a unor negocieri o abandonare de către Ucraina a cinci regiuni a căror anexare o revendică Moscova şi a alianţei sale cu Occidentul. Kievul reclamă, la rândul său retragerea forţelor ruse.

Ivan Klyszcz, de la International Centre for Defence and Security din Estonia, consideră că absenţa Rusiei de la primul summit a subminat capacitatea Ucrainei de a obţine susţinere ”dincolo de Occident”, de unde şi deschiderea evocată de Zelenski.

”Acesta ar putea fi un semnal slab care să arate că tabuul de a avea un contact deschis cu Rusia nu va mai fi atât de puternic”, observă el.

Mai multe încercări de mediere şi negocieri între Kiev şi Moscova au eşuat de doi ani şi jumătate.

Ucraina, care încearcă să mobilizeze industria apărării - europană şi americană - să-i ajute armata a anunţat marţi că întreprinderi de armament cehe urmează să producă pe teritoriul ucrainean puşti de asalt şi muniţie.

Kievul suferă de un deficit de oameni şi armament împotriva armatei ruse şi încearcă să-şi contruiască propria industrie militară.

Articol recomandat de sport.ro
Italienii și-au amintit de ”anomalia” Andrea Compagno! Ce au scris despre fostul atacant al lui FCSB
Italienii și-au amintit de ”anomalia” Andrea Compagno! Ce au scris despre fostul atacant al lui FCSB
Citește și...
Cum arată portretul pe care Putin i l-a făcut cadou lui Trump. Pictorul rus dezvăluie ce i-a transmis Kremlinul | FOTO
Cum arată portretul pe care Putin i l-a făcut cadou lui Trump. Pictorul rus dezvăluie ce i-a transmis Kremlinul | FOTO

Președintele rus Vladimir Putin i-a dăruit în martie lui Donald Trump un misterios portret al liderului SUA. Cei doi șefi de stat nu au făcut public acel tablou, dar realizatorul lui, un pictor rus, l-a prezentat în premieră la CNN.

 

O femeie din Marea Britanie și-a pus capăt vieții, după ce rata creditului i-a crescut cu 500 de lire
O femeie din Marea Britanie și-a pus capăt vieții, după ce rata creditului i-a crescut cu 500 de lire

O femeie de 60 de ani din Marea Britanie a ales să-și pună capăt vieții după ce costurile lunare ale creditului ipotecar i-au crescut cu 500 de lire sterline, iar cererea sa pentru ajutoare sociale a fost respinsă.

Cele 4 condiții obligatorii ale Bisericii Catolice pentru a numi un papă. Paradoxal, Suveranul Pontif nu trebuie să fie preot
Cele 4 condiții obligatorii ale Bisericii Catolice pentru a numi un papă. Paradoxal, Suveranul Pontif nu trebuie să fie preot

Cine poate deveni Papă? Contrar credinţei populare, cardinalii nu sunt singurele persoane care pot fi alese Papă de către conclav. În teorie, nici măcar nu trebuie să fii preot, scrie Le Figaro.

 

Recomandări
România a terminat anul trecut cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Ce datorii are țara noastră
România a terminat anul trecut cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Ce datorii are țara noastră

România a înregistrat în 2024 un deficit guvernamental de 9,3% din PIB, urmată la mare distanță de Polonia (minus 6,6%) și Franța (minus 5,8% din PIB).

Lista chiulangiilor din Parlament. Cine este deputatul campion la numărul absențelor
Lista chiulangiilor din Parlament. Cine este deputatul campion la numărul absențelor

Biroul permanent al Camerei Deputaților a primit spre examinare și decizie situația absențelor nemotivate ale unor parlamentari din lunile ianuarie și februarie 2025.

Cele 4 condiții obligatorii ale Bisericii Catolice pentru a numi un papă. Paradoxal, Suveranul Pontif nu trebuie să fie preot
Cele 4 condiții obligatorii ale Bisericii Catolice pentru a numi un papă. Paradoxal, Suveranul Pontif nu trebuie să fie preot

Cine poate deveni Papă? Contrar credinţei populare, cardinalii nu sunt singurele persoane care pot fi alese Papă de către conclav. În teorie, nici măcar nu trebuie să fii preot, scrie Le Figaro.