Numărul migranților ilegali din Austria s-a prăbușit după respingerea intrării României în Schengen. Explicația Vienei
Austria a înregistrat anul trecut peste 100.000 de treceri ilegale de frontieră şi şi-a justificat astfel respingerea intrării Bulgariei şi României în Schengen, reproşând protecţia inadecvată a frontierei externe a UE.
Rezultatul a fost o dispută diplomatică între Sofia şi Bucureşti, pe de o parte, şi Viena, pe de altă parte. Dar între timp, cifrele au scăzut brusc: de la jumătatea lunii decembrie până în primele zile ale lunii ianuarie, au fost reţinuţi cu 70% mai puţini imigranţi ilegali, relatează cotidianul „Die Presse”, potrivit News.
Cancelarul Karl Nehammer are în faţă o călătorie delicată săptămâna viitoare: luni, cancelarul va vizita frontiera externă a Bulgariei cu Turcia - locul care a fost decisiv pentru veto-ul Austriei la aderarea acestei ţări la Schengen în decembrie anul trecut, scrie „Die Presse”.
Între timp, fluxul de refugiaţi pe ruta Balcanilor de Vest se diminuează. Guvernul de la Viena pune această evoluţie pe seama faptului că Serbia a reimpus vize pentru cetăţenii indieni şi tunisieni. Din această ţară, migranţii ajungeau în UE cu ajutorul călăuzelor, în schimbul câtorva mii de euro. Anul trecut, numai în Austria au fost depuse 30.000 de cereri de azil din India şi Tunisia. În statisticile privind azilul, aceste ţări se află pe locurile trei şi patru, după Afganistan şi Siria.
Summit extraordinar UE în februarie, pentru problema migrației
Dar scăderea bruscă a numărului de migranţi ilegali se datorează probabil şi faptului că mulţi dintre cei care stăteau deja în taberele de refugiaţi din Balcanii de Vest de luni sau chiar de ani de zile au plecat înainte de începerea sezonului rece, pentru a ajunge într-un loc "mai sigur", cu spaţii de cazare mai confortabile pe timpul iernii - în Austria, Germania, Suedia sau alte ţări ale UE, notează „Die Presse”.
În orice caz, autorităţile din Grecia încearcă, la rândul lor, să golească treptat taberele supraaglomerate şi să îi lase pe migranţi să se deplaseze spre nord. După ce au încetat restricţiile de călătorie cauzate de pandemie, anul trecut s-a ivit ocazia.
2023 oferă „ultima şansă” de a încheia un pact privind migraţia şi azilul înainte de următoarele alegeri europene din 2024, a avertizat Centrul Internaţional pentru Politici de Migraţie (ICMPD). Summitul extraordinar al UE din februarie ar putea aduce progrese - speră Bruxelles-ul - , dacă statele membre sunt interesate de o soluţie comună.
Nehammer cere de la UE bani pe care știe sigur că nu-i va primi niciodată
Othmar Karas, membru al Parlamentului European din partea Partidului Popular Austriac (ÖVP, partidul cancelarului Nehammer), nu crede însă în această perspectivă optimistă. "Lipseşte voinţa politică", s-a plâns el miercuri, într-o conferinţă de presă.
Potrivit acestuia, este nevoie de o protecţie comună a frontierelor externe, de un sistem de azil al UE şi de un algoritm de redistribuţie a imigranţilor, bazat pe solidaritate. În ceea ce priveşte ultimul punct, nu există nici măcar unanimitate în cadrul ÖVP, notează „Die Presse”. Conducerea partidului este ferm împotriva unui sistem de cote la nivelul UE.
În schimb, Nehammer cere bani europeni de la Comisie pentru construirea de garduri la frontiera externă a UE, ştiind foarte bine că autoritatea de la Bruxelles nu a acordat până acum nicio finanţare pentru "bariere fizice", fiind o chestiune de principiu, arată cotidianul austriac.
Etichete: austria, Die Presse, migranti, scadere,
.webp)
