Noul premier francez retrage propunerea de eliminare a 2 zile libere şi întinde mâna stângii pentru a depăși criza bugetară
Premierul francez Sébastien Lecornu a anunțat sâmbătă retragerea propunerii de eliminare a două zile libere, inițiată de predecesorul său François Bayrou, gest considerat o concesie către stânga în contextul crizei bugetare, transmite AFP.
„Am decis să retrag eliminarea a două zile de sărbătoare legală”, a declarat noul şef al guvernului, în primul său interviu acordat presei locale în urma unei vizite în oraşul Mâcon (centru-est).
Aflat în prefectura Saône-et-Loire, el a dedicat primele sale declaraţii unuia dintre subiectele de mare preocupare pentru francezi, şi anume lipsa medicilor. Noul premier doreşte să construiască până în 2027 o reţea naţională de 5.000 de centre „France Santé” pentru a îmbunătăţi accesul la îngrijiri medicale.
La doar patru zile după numirea sa în funcţie, noul şi tânărul premier (39 de ani), care la sosirea sa la Matignon a promis o „ruptură” cu predecesorul său, a asigurat ziarele regionale că mizează pe „dialogul cu partenerii sociali” pentru a găsi „alte surse de finanţare” decât renunţarea la două zile libere care, potrivit lui François Bayrou, ar fi urmat să aducă 4,2 miliarde de euro în bugetul pentru 2026.
Pe de altă parte, Sébastien Lecornu a pus capăt speculaţiilor privind redeschiderea negocierilor între sindicate şi patronate pe tema pensiilor: nu are intenţia să facă acest lucru.
Ce strategie politică are
Pentru a face bugetul să treacă în Adunarea Naţională, el se îndreaptă clar spre stânga. „Îmi doresc o discuţie parlamentară modernă şi sinceră, la un nivel foarte bun, cu PS (socialiştii), ecologiştii şi Partidul Comunist”, a declarat el, salutând „stânga republicană” care „trebuie să se emancipeze faţă de La France insoumise (stânga radicală)”. „Va fi dificil, dar necesar pentru a oferi ţării un buget”, a declarat el.
Tonul este foarte diferit când prim-ministrul vorbeşte despre Rassemblement National (RN, dreapta radicală).
„Dacă mă întrebaţi dacă trebuie să încheiem un acord politic cu RN, răspunsul este evident nu. În schimb, a refuza să discutăm în Adunare cu deputaţi aleşi de o treime din francezi nu ar avea niciun sens”, a explicat el.
Sébastien Lecornu încearcă astfel să convingă atât opinia publică, cât şi forţele politice de justeţea metodei sale: găsirea unor puncte comune, în special în ceea ce priveşte bugetul, care să permită guvernarea fără majoritate parlamentară.
Taxarea averilor mari
Întrebat despre posibila introducere a unei taxe pe averile foarte mari, numită „Zucman” (după numele economistului Gabriel Zucman), aşa cum solicită stânga, Lecornu s-a declarat gata să lucreze la „chestiuni de justiţie fiscală”, apelând în acelaşi timp la „atenţie faţă de patrimoniul profesional, deoarece acesta este cel care permite crearea de locuri de muncă şi creştere economică” .
Preşedintele asociaţiei Medef, Patrick Martin, a avertizat că va fi organizată o „mare mobilizare patronală” dacă impozitele pe companii vor fi majorate. Pentru el, taxa Zucman se aseamănă în anumite cazuri cu „o spoliere”.
Sébastien Lecornu rămâne, de asemenea, foarte prudent în privinţa unei alte cereri a PS - renunţarea la invocarea articolului 49.3 din Constituţie, care permite asumarea guvernamentală. El ar prefera să nu îl utilizeze, dar nu doreşte să renunţe din start la acest instrument constituţional pentru a adopta bugetul.
„Dacă ar fi aşa, nu ar fi doar un eşec al guvernului, ar fi un eşec pentru toţi, dar Franţa trebuie să aibă un buget”, a explicat el.
În ceea ce priveşte schimbările, prim-ministrul a anunţat, de asemenea, deschiderea „încă de săptămâna viitoare” a consultărilor în vederea „unui mare act de descentralizare, clarificare şi libertate locală”.
„Trebuie să definim ce aşteptăm de la stat, într-un moment în care aşteptările sunt din ce în ce mai mari, în special în ceea ce priveşte funcţiile suverane”, a preconizat el, fără a exclude fuziunea sau închiderea unor agenţii guvernamentale.
Între stânga şi dreapta
În această delicată discuţie bugetară, Sébastien Lecornu trebuie să facă concesii socialiştilor, pentru a evita ca aceştia să-i cenzureze guvernul, dar în acelaşi timp fără a-şi îndepărta aliaţii din partidul de dreapta Les Républicains (LR).
Comentând vineri seara scăderea ratingului datoriei franceze de către agenţia americană Fitch, ministrul demisionar de interne şi preşedintele LR, Bruno Retailleau, i-a adresat un avertisment voalat. El a pus sub semnul întrebării „deceniile de eroare bugetară”, dar a respins şi propunerile socialiste care nu vor face decât „să agraveze situaţia”.
Ales local în Eure, unde a fost primar, preşedinte de departament şi senator, provenind din dreapta, Sébastien Lecornu este unul dintre cei mai apropiaţi susţinători ai lui Emmanuel Macron, la al cărui partid a aderat în 2017. Înainte de sosirea sa la Matignon,a fost ministru al apărării din 2022, rezistând în funcţie în cadrul cabinetelor care s-au perindat de atunci..
„Această loialitate faţă de preşedintele Republicii îmi oferă tocmai libertatea de a adapta acţiunea guvernamentală la circumstanţe”, a comentat el în interviul publicat sâmbătă.
Cotele de popularitate în politica franceză
Noul prim-ministru francez Sébastien Lecornu a avut un start mai slab decât predecesorul său François Bayrou în sondajele de opinie la sosirea sa la Matignon, în timp ce Emmanuel Macron înregistrează cel mai slab scor din 2017, potrivit barometrului Ipsos/BVA realizat la comand La Tribune Dimanche .
Cu doar 16% opinii favorabile (faţă de 40% opinii nefavorabile), şeful guvernului are rezultate mai slabe decât predecesorul său François Bayrou (20%) la momentul numirii sale şi este chiar depăşit cu mult de Gabriel Attal (37%), Michel Barnier (34%) şi Élisabeth Borne (27%). În plus, 60% dintre francezi consideră că nu va reuşi să ajungă la un compromis cu partidele de opoziţie pentru adoptarea bugetului pe 2026.
În ceea ce-l priveşte pe preşedintele Emmanuel Macron, acesta atinge în acest barometru cel mai scăzut nivel din istorie de la sosirea sa la Élysée în 2017, cu doar 17% opinii favorabile şi o cădere vertiginoasă de 18 puncte în rândul propriului electorat.
Printre personalităţile cu care francezii ar fi mulţumiţi dacă ar ajunge la preşedinţia ţării, preşedintele RN Jordan Bardella se află în frunte (35%), urmat de mentorul său, Marine Le Pen (32%), apoi de ministrul de interne Bruno Retailleau (27%), care îl devansează pe fostul prim-ministru Edouard Philippe (25%).
Raphaël Glucksmann, prima personalitate de stânga din acest clasament, se află abia pe locul opt (18%).
Sondajul a fost realizat în perioada 11-12 septembrie, pe internet, pe un eşantion reprezentativ de 1.000 de persoane, conform metodei cotelor.
