„Vestea proastă este că nu am ajuns la un acord”, a spus el. „Şi cred că aceasta este o veste proastă pentru Iran mult mai mult decât este o veste proastă pentru Statele Unite ale Americii. Aşadar, ne întoarcem în Statele Unite fără să fi ajuns la un acord.”
JD Vance a declarat că negociatorii iranieni au refuzat să accepte condiţiile propuse de SUA pentru un acord, condiţii pe care el a insistat că au fost „destul de flexibile”.
„Am fost destul de concilianţi. Preşedintele ne-a spus: «Trebuie să veniţi aici cu bună-credinţă şi să depuneţi toate eforturile pentru a ajunge la un acord». Am făcut asta şi, din păcate, nu am reuşit să înregistrăm niciun progres”, a spus el.
Vance a sugerat că principalul punct de blocaj a fost refuzul Iranului de a renunţa la programul său nuclear.
„Plecăm de aici cu o propunere foarte simplă, o modalitate de înţelegere care reprezintă oferta noastră finală şi cea mai bună”, a spus el. „Vom vedea dacă iranienii o vor accepta.”
Iranul nu renunță la armele nucleare
JD Vance a declarat că Iranul nu s-a angajat să renunţe la arma nucleară, după ce negocierile de câteva ore dintre cele două ţări s-au încheiat fără un acord.Întrebat de Nic Robertson de la CNN, la Islamabad, ce condiţii a respins Iranul,
Vance a răspuns: „Adevărul este că trebuie să vedem un angajament ferm din partea lor că nu vor urmări să obţină o armă nucleară şi că nu vor căuta mijloacele care le-ar permite să obţină rapid o astfel de armă.” Vicepreşedintele a continuat: „Întrebarea este: «Vedem un angajament fundamental din partea iranienilor de a nu dezvolta arme nucleare nu doar acum, nu doar peste doi ani, ci pe termen lung?» Încă nu am văzut acest lucru, dar sperăm că îl vom vedea.”
Vicepreşedintele JD Vance a declarat că a discutat „în mod constant” cu preşedintele Donald Trump pe parcursul discuţiilor trilaterale cu Iranul, desfăşurate în Pakistan.
„Evident, am ţinut legătura constant cu preşedintele. Nu ştiu de câte ori am vorbit cu el, poate de vreo şase ori, poate de vreo douăsprezece ori în ultimele 21 de ore”, a declarat Vance reporterilor la Islamabad.
Vance a spus că a vorbit şi cu alţi înalţi oficiali americani pe parcursul negocierilor, inclusiv cu secretarul de stat Marco Rubio, secretarul apărării Pete Hegseth, secretarul trezoreriei Scott Bessent şi amiralul Brad Cooper, comandantul Comandamentului Central al SUA.
„Cererile nerezonabile” ale Statelor Unite
„Cererile nerezonabile” ale Statelor Unite au dus la eşecul negocierilor de la Islamabad dintre iranieni şi americani pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, a afirmat duminică televiziunea de stat iraniană (Irib).
„Delegaţia iraniană a negociat fără încetare şi intens timp de 21 de ore pentru a apăra interesele naţionale ale poporului iranian. În ciuda diverselor iniţiative din partea sa, cerinţele nerezonabile ale părţii americane au împiedicat progresul negocierilor. Prin urmare, negocierile s-au încheiat”, a scris Irib pe Telegram.
Prima întâlnire directă din ultimii peste 10 ani
Discuţiile de la Islamabad au fost prima întâlnire directă dintre SUA şi Iran din ultimii peste zece ani. Sunt discuţii desfăşurate la cel mai înalt nivel de la Revoluţia Islamică din 1979. Rezultatul lor ar putea determina soarta fragilului armistiţiu de două săptămâni şi redeschiderea Strâmtorii Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu energie şi pe care Iranul a blocat-o de la începutul războiului. Conflictul a dus la creşterea vertiginoasă a preţurilor globale la petrol şi a provocat moartea a mii de oameni.
Rolul de mediator al Pakistanului reprezintă o transformare remarcabilă pentru o ţară care era un paria diplomatic în urmă cu un an.
La începutul discuţiilor, armata SUA a declarat că „pregăteşte condiţiile” pentru a începe curăţarea Strâmtorii Ormuz.
Strâmtoarea Ormuz este esenţială pentru discuţiile privind încetarea focului. Armata SUA a declarat că două dintre navele sale de război au trecut prin strâmtoare şi că se pregătesc condiţiile pentru a îndepărta minele, în timp ce mass-media de stat din Iran a negat că vreo navă americană ar fi tranzitat această cale navigabilă.
Înainte de începerea negocierilor, o sursă iraniană de rang înalt a declarat pentru Reuters că SUA au acceptat să deblocheze activele îngheţate din Qatar şi din alte bănci străine. Un oficial american a negat că ar fi fost de acord cu deblocarea banilor.
Pe lângă deblocarea activelor din străinătate, Teheranul cere controlul asupra Strâmtorii Ormuz, plata reparaţiilor de război şi un armistiţiu în întreaga regiune, inclusiv în Liban, potrivit televiziunii de stat iraniene şi oficialilor.
Teheranul doreşte, de asemenea, să perceapă taxe de tranzit în Strâmtoarea Oormuz.
Obiectivele declarate ale lui Trump s-au schimbat, dar, cel puţin, el doreşte liberul tranzit al navelor comerciale globale prin strâmtoare şi paralizarea programului de îmbogăţire nucleară al Iranului pentru a se asigura că acesta nu poate produce o bombă atomică.
Aliatul SUA, Israelul, care s-a alăturat atacurilor din 28 februarie asupra Iranului care au declanşat războiul, a bombardat, de asemenea, militanţii Hezbollah susţinuţi de Teheran în Liban şi afirmă că acest conflict nu face parte din încetarea focului dintre Iran şi SUA.
